Page 72 - Morisena15_19
P. 72
MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019
Sfântul Gerardus Sagredus venețian spre a demonstra legitimitatea interpretării
și interpretarea alegorică alegorice a Sfintei Scripturi. Evident, Sfântul Gerard
nu este primul teolog al Tradiției creștine care face
a Sfintei Scripturi* acest lucru.
Subtilul sfânt capadocian, Grigore de Nyssa,
furnizează, la fel cum a făcut și Sfântul Augustin în
discuția asupra modului în care trebuie interpretată
Pe lângă exem- existența Paradisului, câteva puncte prin care susține
plul unei vieți de necesitatea imperativă a interpretării spirituale a
sfințenie răsplătită de Bibliei. În primul rând, amintește faimosul verset al
Dumnezeu prin cununa Sfântului Paul: „Litera ucide, iar duhul dă viață” (II
martirajului, Sfântul Corinteni 3, 6). Urmând această axiomă, va sublinia
Gerard din Cenad ne-a apoi că „în multe locuri (ale Scripturii) istoria, dacă
lăsat moștenire o lu- rămâne la faptele ei simple, nu ne înfățișează pildele
crare, de dimensiuni unei vieți bune. Căci cum se folosește de virtute cel
considerabile, ce aude că Osea, proorocul, a avut doi fii din curvie
intitulată Deliberatio (Osea 1, 6) și că Isaia a intrat la proorociță (Isaia 8,
supra hymnum trium 3), dacă rămâne la litera celor spuse?” Însă toate
1
puerorum (Deliberare aceste direcții interpretative sunt dezvăluite după ce
asupra imnului celor a menționat interpretarea Sfântului Paul din capitolul
trei tineri). O echipă al 4-lea al Epistolei către Galateeni unde „amintind
de iubitori ai filosofiei de cei doi fii ai lui Avraam născuți lui din roabă
medievale din România, și din cea liberă, numește tâlcuirea lor alegorie.”
formată din Marius Există, deci, un temei biblic al interpretării alegorice
Ivașcu, Alexander care nu poate fi ignorat de orice interpret autentic al
Baumgarten și Claudiu textelor sacre. În fine, el menționează „nenumărate
Mesaroș, a reușit performanța rarisimă de a pune la cuvinte evanghelice în care altul este înțelesul
dispoziția publicului prima traducere completă într-o nemijlocit și altul cel urmărit prin cele spuse. Așa
limbă modernă, sub forma unei ediții bilingve, latino- sunt: apa făgăduită celor ce însetează, prin care
române, publicată în cursul acestui an la Editura cei credincioși se fac izvoare de râuri, pâine ce se
Polirom din Iași. pogoară din ceruri, biserica ce va fi surpată și în trei
Alături de alte capodopere ale literaturii zile ridicată, calea, ușa, piatra nesocotită de ziditori
medievale ce rămân a fi descoperite de cititorii de azi, și așezată în capul unghiului, cei doi dintr-un singur
scrierea lui Gerard conține toate acele trăsături ce o pat, râșnița, cele care râșnesc, din care una va fi
pot plasa alături de Etimologiile Sfântului Isidor sau luată, cealaltă lăsată, stârvul, vulturii, smochinul
de Comentariul la Iov al Sfântului Thoma d’Aquino. care înmugurește și odrăslește mlădița.” A căuta
Spre a caracteriza cât mai riguros această bijuterie a sensurile spirituale ale textelor sacre nu înseamnă,
interpretării biblice, vom spune că este un adevărat după Sfântul Grigore de Nyssa, decât a trece de la
compendiu al interpretării alegorice aplicate, cu geniu sensul literal, nerațional, la o înțelegere spirituală,
și inspirație, textelor sacre. Căci, deși pornește de la rațională, accesibilă doar celor care avansează spre
interpretarea imnului celor trei tineri, Anania, Azaria „starea bărbatului desăvârşit, la măsura vârstei
și Misael – cunoscuți și sub numele de Şadrac, Meşac deplinătăţii lui Hristos” (Efeseni 4: 13).
şi Abed-Nego – din cartea profetului Daniel, munca Sfântul Gerard propune și el o apărare scurtă și
de explicare a tâlcurilor cărții în cauză va dezvălui solidă a interpretărilor spiritual-alegorice aplicate Sfintei
legături profunde cu multe alte texte ale Bibliei, pe Scripturi: „Am spus mai sus (…) că filosofii au admis
care Sfântul Gerard le interpretează dând dovadă șapte ceruri. Rostirea aceasta nu este deloc îndepărtată
de aceeași subțirime a minții pe care o regăsim în de taină, de nu cumva suntem împiedicați de cei ce
comentariile Sfântului Maxim Mărturisitorul Ambi- spun că nu se cuvine folosită alegoria în interpretarea
gua și Quaestiones ad Thalassium. Anvergura Scripturilor. Dar Pavel, izvorul învățăturilor, ne îndrumă
temelor tratate este atât de vastă încât cu greu ar adesea către cele mai adânci alegorii. Dar și profeții
putea fi rezumate fără a scăpa din vedere unele sau par învăluiți de norii alegoriilor. Mântuitorul le vorbea
altele dintre acestea. Ceea ce ne-a reținut, însă, în mulțimilor numai în pilde. La fel îi vei afla însă și pe
mod cu totul special atenția, este argumentația, pe cât ceilalți a fi umbriți ca într-un minunat poem. Ba chiar și
de succintă pe atât de substanțială, oferită de autorul la poeți se recunosc unele simboluri.”
Școala la care învățăm cum se interpretează
*Gerard de Cenad, Deliberare asupra imnului celor trei textele sacre e cea a Sfintei Scripturi. Numele
tineri, Ed. Polirom, Iași, 2019. Sfântului apostol Paul, care ne-a arătat că Agar și
Pag. 70

