Page 47 - Revista Morisena nr_1_2016
P. 47
Revistă trimestrială de istorie
RECENZII păstrate, a plăcilor memoriale, a prestației unor lideri în
varii domenii ale vieții cultural-artistice și spirituale, con-
tactele acestora cu personalități din mediile românești și
Istoria Lugojului, ca habitat multicultural universale.
Un interes constant, cu o perspectivare firească
dinspre sociologia istorică, dar și a istoriei mentalităților,
În seria studiilor monogra- este acordat problemelor emigranților din partea locului,
fice, cartea închinată Lugo- după 1892 și după 1918, cu explorarea directă a unor cifre,
jului, habitat important al liste de persoane și familii, statistici. Rețeaua demografică
Banatului istoric, este o bună e discutată sub efectul aspectelor pe care le-au generat
recomandare pentru provincie, conviețuirea multietnică, multiculturalismul.
dar și un nou argument că orice Documente inedite completează un tablou vivant în
apariție editorială purtând legătură cu problema religioasă în interbelic, cu devianțele
marca Dușan Baiski devine un antisemite din anii `40 și puseurile mișcării legionare într-
eveniment cultural. Deși de-a un oraș și un ținut, prin extensie, care au dat lideri majori
lungul a peste două veacuri curentului în ideologia căruia radicalismul xenofob, nu
avem o bibliografie vastă a atât de generalizat pe cât de nefast în efecte asupra du-
temei, Lugoj - studii monogra- ratei lungi a istoriei noastre, a pliat nefericit și cu grave
fice (Timișoara, Editura Art- consecințe naționalismul care, altminteri, consacră, în ca-
Press, 2015, 256 p.) este cartea zul oricărei națiuni din lume, asumarea la cotele purității
care pune în circulație idei și depline, a conștiinței identitare.
subiecte, informații arhivistice Un capitol, esențial și el în economia lucrării,
și documente până acum inedite, recuperarea trecutului vorbește de realități ale Lugojului postbelic până la inte-
comunității lugojene, pe probleme și capitole din cotidi- grarea habitatului în noua societate, a comunismului de
anul urbei atât de încărcat de amintirea unor evenimente și inspirație stalinistă.
momente memorabile, interesând Banatul, dar și evoluțiile Cartea aceasta, capitolele ei extrem de elaborate de
istorice în centrul Europei. E drept, priza opiniilor se un autor (date biobibliografice în anexă) atent la detaliul
cantonează la pragul veacurilor XIX-XX, multe analize istoriei și la contextul uman, sunt cel mai adevărat enunț
insistând pe realități din mult prea agitatul interbelic româ- despre harnicul Dușan Baiski, un veritabil și pasionat
nesc. cercetător al trecutului banatic.
Fundamentul economic, resursele economice ale
zonei, organizările instituțiilor economice, asociaționismul Dr. Ionel Bota
pe categorii sociale distincte, statistici și bilanțuri tem-
atice, urmate de interesante liste pe profesii și societăți Ovidiu Forai – „Biserica Sfântul Gheorghe,
industriale, financiar-bancare, comerciale beneficiază de o
privire atentă, uneori de-a dreptul pozitivistă în consemna- prima Catedrală a Timișoarei“
rea acestor realități, din partea autorului.
O secțiune dedicată uzinei electrice arată foarte clar
impactul rețelei acestor servicii în viața orașului și a Lucrare de referință
locuitorilor săi. Situația infrastructurii urbane e abordată pentru peisajul editorial
ca temă distinctă, autorul operând concluzii privind timișorean, volumul „Biser-
priorități manageriale lugojene, între orașele bănățene, ica Sfântul Gheorghe, prima
în privința regulamentelor de circulație a autovehicule- Catedrală a Timișoarei“ se
lor, administrării organismelor instituționale care ofertează încadrează concomitent în
populației bunuri și servicii, aspectelor edilitare, protecției trei (dacă nu mai multe) cat-
clădirilor istorice. egorii istoriografice: în cea
Elemente de siguranța vieții cetățenilor (poliția, monografică, în cea de isto-
jandarmeria), de mentalitate cultural-spirituală, sunt rie ecleziastică și în cea de
explorate în câteva pagini care vorbesc de sisteme medievistică.
Deși nu are pretențiile
educaționale, de proiectele culturale având ca generator unui studiu exhaustiv, volu-
activ vechiul teatru comunal, de sistemul de învățământ, mul are o structură foarte bine
iar alte capitole deschid discuții captivante privind funer- închegată, el pornind de la în-
aliile lui Traian Grozăvescu, solistul emblematic și pentru ceputurile începuturilor: fond-
ceea ce era, la un moment dat, tradiția muzicală în Mit- area vechii Dieceze de Cenad și a primelor structuri eclezi-
teleuropa, dar altă abordare vizează, corect, evidențierea astice din Banat. Lucrarea trece mai apoi la începuturile
memoriei culturale a locului, inventariind un evenimențial capitalei Banatului – pentru o vreme cetate de reședință
bogat, vizibil mai ales prin mărturia monumentelor
Pag. 45