Page 49 - Revista Morisena nr_1_2016

Revistă trimestrială de istorie

Valentin Bugariu - Lucrarea ,,Pastorația în

Biserică și presă în Banat Biserica Bănățeană reflectată în
presa bisericească” își propune
să înfățișeze problemele de
pastorație misionară prin
Consecventă zelului misionar al Sfinţilor Apostoli şi presă, concentându-se asupra
al Sfinţilor Părinţi, Biserica noastră are datoria de a înţelege spaţiului religios bănăţean,
modul de funcționare a societății informaționale din zilele luând în discuție doar publi-
noastre, pentru a folosi cu discernământ mijloacele de cațiile editate pe întinsul
comunicare spre a comunica valorile Ortodoxiei şi a intra Eparhiei Timișoarei, deci în
în rețelele de socializare, pentru întâlnirea cu omul de Banatul de Câmpie, exceptând
astăzi, utilizator de noi tehnologii comunicaționale. cele tipărite de Episcopia
„Utilizarea noilor tehnologii şi a mijloacelor de Caransebeșului și de parohiile
comunicare în masă contribuie la intensificarea misiunii românești din diaspora istorică
bisericii în societate. Prin utilizarea mijloacelor moderne a Banatului Sârbesc. Consider
de comunicare în masă (media), însă nu ca un substitut că este printre primele încercări în acest domeniu, oarecum
pentru pastoraţia tradiţională, care favorizează contactul nou, şi mă refer în special la publicaţiile parohiale şi rurale,
personal direct dintre preot şi credincioşi, ci ca sprijin fiind în acelaşi timp, o meritorie şi bine documentată
tehnic pentru a face cunoscute în societatea de astăzi realizare. Autorul mărturiseşte că „în cercetarea întreprinsă
viaţa liturgică, culturală, catehetică, socială şi filantropică ne-am oprit asupra presei oficiale: ziare, reviste, calendare
a bisericii”, a spus P. F. Daniel la serbarea a şase ani de editate de Arhiepiscopia Timișoarei, a unor publicații
la înfiinţarea, în octombrie 2007, a centrului de presă parohiale și a unor reviste rurale editate de Asociații
„Basilica“, al Patriarhiei Române. și Societăți Culturale, în care preotul paroh are rolul de
Mărturisirea credinţei vii, în cursul timpului şi în membru în colegiul de redacție și este totodată autorul
orice cultură, cu păstrarea neştirbită a revelaţiei divine, unor cuvinte de binecuvântare cu prilejul marilor praznice
constituie tradiţia dinamică a Bisericii. Utilizând diferite ale creștinătății, dar și cuvinte de învățătură sub forma
forme de exprimare moderne, Biserica nu încremeneşte unor cateheze de inițiere în taina credinței”.
cuvântul lui Dumnzeu între limitele limbajelor umane, Exceptând presa ,,științific-teologică”, prin presa
mai vechi sau mai noi. Vestirea Cuvântului lui Dumnezeu religioasă de la parohie se înțelege presă de popularizare,
reprezintă pentru Biserică vocaţia sa primordială, lucrarea cel mai indicat mijloc de învățătură morală, pastorală
sa misionară pentru viaţa lumii. De aceea, în fiecare epocă redactată în ,,parohiile mari, fruntașe, ori într-un centru,
istorică, comunităţile religioase parohiale şi centrale s-au pentru mai multe parohii – în număr de exemplare
implicat activ în cunoaşterea şi utilizarea noilor tehnologii cât de restrâns: presa religioasă parohială şi de la sate
de comunicare. contribuie în măsură foarte mare și cu un efect admirabil
Menirea de fond a presei constă tocmai în materializarea la îndrumarea și la povățuirea sufletească a credincioșilor,
forţei cuvântului şi a înfăptuirii caracterului culturalizator cărora nu le putem vorbi de pe amvon, gură la gură. Presa
al acestuia. În acest sens, indiferent de domeniul pe care îl religioasă este educatoarea enoriaşilor. Ea nu se adresează
circumscrie, presa religioasă trebuie să-şi menţină în în primul rând celor mai culţi, ci publicului mare. Acesta
permanenţă un curs pedagogic şi moralizator, care să aşteaptă în primul rând ştiri care-l privesc direct şi care
corespundă preceptelor învăţăturii lui Hristos să fie comentate în mod obiectiv. Prin presa religioasă
Lucrarea scrisă de pr. dr. Valentin Bugariu, un de la parohie, pe care preotul practicând-o se realizează
membru activ şi competent al „Asociaţiei Publiciştilor o comunicare cu alte persoane prin care pot fi difuzate
Presei Rurale din Banat”, ,,Pastorația în Biserica informaţii, idei şi atitudini. A comunica nu înseamnă însă
Bănățeană reflectată în presa bisericească” a fost pregătită doar a emite cuvinte, ci înseamnă, în acelaşi timp, a gândi
în vederea susținerii examenului pentru obținerea gradului şi a cunoaşte.
profesional I, sub îndrumarea științifică a părintelui lector În concluzie, autorul încifrează în analiza sa un mesaj,
universitar dr. Vasile Itineanț, titularul disciplinei de dacă nu explicit, măcar ghicit, acela că presa religioasă
Liturgică și Pastorală de la Facultatea de Litere, Istorie trebuie să devină o presă vie, formatoare de conştiinţe,
și Teologie, Departamentul Studii Românești, din cadrul care să facă într-adevăr apostolate, într-o lume, aşa-zis,
Universității de Vest din Timișoara. secularizată. Publicaţiile bisericeşti trebuie să fie aproape
Lucrarea relevă contribuţiile teoretice cu valoare de sufletul credincioşilor şi permanent atente la provocările
pastorală, ce ilustrează efortul de conturare a fenomenului existenţiale ale omului contemporan, la mutaţiile pe care
misionar prin cuvântul scris şi se constituie într-un obiectiv societatea le realizează la nivelul conştiinţei religioase
major, acela de a penetra și reînnoi orice cultură, inclusiv a persoanelor. Ele trebuie să fie deschise opiniilor şi
cea religioasă. Ortodoxia își orientează misiunea, cu atitudinilor preoţilor, dar şi credincioşilor în conturarea
predilecţie, înspre creștinii care s-au depărtat de la tradiția unui dialog aflat pe coordonatele Biserică-lume.
Bisericii, astfel încât vocația misionară a Ortodoxiei este
una ecumenică. Muzeograf Ioan Traia

Pag. 47