Page 45 - Revista Morisena nr_1_2016

Revistă trimestrială de istorie

rări a vieţii interbelice, descoperind şi dimensiunea intelectualilor, iar pe de altă parte în aceste coloane s-au
culturală a satului. îndrumat, s-au instruit şi s-au afirmat o mulţime de talente
Aşa au luat fiinţă periodicele săteşti din nevoia de co- ţărăneşti” (Aurel Cosma).
municare, atitudine şi informare a omului truditor al gliei, fi- Fenomenul ţăranilor condeieri, ziarişti şi com-
ind scrise în general de condeieri amatori, dar animaţi de o vie pozitori din Banat l-a impresionat plăcut pe Camil Pe-
pasiune pentru cuvântul scris. trescu, care a remarcat în articolele sale nivelul cultural
Mica şi modesta expoziţie de ziare şi periodice care au al ţinutului şi explozia creatoare a truditorilor brazdei.
circulat în lumea satelor bănăţene în diferite perioade s-a năs- Academicianul Gabriel Ţepelea a întocmit în
cut cu ocazia acestui fericit eveniment cultural de la Giarma- 1943 o antologie reprezentativă a scriitorilor ţărani din
ta-Vii, dar şi din nevoia „Asociaţiei Publiciştilor presei rurale Banat, atrăgând atenţia asupra dimensiunilor şi valorii
în Banat” de a exprima o atitudine de restaurare a unui fond acestui fenomen. Iată ce spune Gabriel Ţepelea despre
cultural în general neconsumat, fiind în acelaşi timp un prim nivelul cultural al ţăranilor din Banat: „Mergând cu
pas în editarea unui catalog al periodicelor rurale din Banat. treabă la primăria din comuna Comorâşte, unde stătea

Giarmata Vii - 10 octombrie 2009 Urseni - 20 noiembrie 2010

Desfăşurarea expoziţiei de periodice şi ziare valorifi- sora mea, am auzit că e acolo şi Paul Bortoş, un ţăran
că o geografie spirituală diversă, având rădăcini vechi, încă care se lăuda că ştie toată istoria lumii. Eu, curios,
de la sfârşitul secolului al XIX-lea în Banat au apărut peri- l-am intrebat ce perioadă o stăpâneşte mai bine, iar el
odice la sate, printre primele revista „Convorbiri pedagogi- a zis: «Toace, toace!». Am incercat să-l încui şi l-am
ce” apărută la Satu-Nou - Serbia, în anul 1886, apoi învăţă- intrebat despre «războiul celor două roze». A spus:
torul Emeric Andreescu scoate la Beregsău Mare, în 1890, Apăi, nu îi mare lucru. Era două familii, Lancaster
revista locală „Junimea”, iar în 1891 „Săteanul”. Acesta a şi York…». A ştiut tot, ba chiar a incercat să-mi pună
fost începutul modest al presei rurale, care s-a potenţat ho- el mie întrebări încuietoare. După asta, m-a dus la el
tărâtor odată cu Marea Unire de la 1918. Astfel, în 1919, acasă, unde avea o bibliotecă impresionantă. L-am in-
ţăranul Ilie Crăciunel din Răcăjdia fondează primul periodic trebat dacă mai ştie şi alţi ţărani ca el. M-a dus la unul
ţărănesc din România, „Ţăranul”, în anul 1923 ţăranul Ion Pau, care scria sonete şi avea şi el o bibliotecă mare.
Ciucurel din Şoşdea fondează periodicul „Poporul româ- De la ei am aflat că in aproape fiecare sat din Banat
nesc”, apoi în 1926 scoate „Cuvântul satelor” care reuşeşte erau ţărani preocupaţi de istorie sau care scriau pro-
să apară timp de două decenii, în anul 1928 ţăranul Paul ză, poezie sau filozofie”.
Târbăţiu din Comorişte scoate foia „Zorile Banatului”, iar Chiar, dacă în perioada comunistă fenomenul
în anul 1934 la Comloşu Mare apare periodicul „Suflet nou” gazetăriei săteşti a îngheţat, existând doar mici revis-
cea mai longevivă publicaţie rurală. te şcolare, după 1989 s-a produs o adevărată explozie
Gazetele ţărăneşti din Banat au apărut din iniţiativa a presei rurale, multe din periodice având o existenţă
şi pe cheltuiala unor ţărani inimoşi, mici proprietari de pă- efemeră, dar multe îşi continuă dăinuirea şi în zile-
mânt, dornici de a-şi afirma ideile şi prin care dădeau chiar le noastre. Imediat după 1989 s-a reactivat periodicul
soluţii de rezolvare a problemelor satului românesc inter- „Suflet nou” din Comloşu Mare, apoi au apărut perio-
belic. ,,Aceste ziare au introdus în viaţa noastră publică dicul „Lumina satului” de la Giroc şi „Cenăzeanul” de
un nou curent, care i-a făcut pe diriguitorii politici să se la Cenad, ca în ultimii ani să apară zeci de periodice
intereseze mai de aproape de nevoile păturei ţărăneşti… scoase de primării, consilii locale, asociaţii, şcoli, bi-
În coloanele lor s-au înfrăţit condeiele ţăranilor cu scrisul serici şi persoane individuale.

Pag. 43