Page 49 - Revista Morisena_nr_3_2016
P. 49
MORISENA nr. 3/2016 Revistă trimestrială de istorie
Elogiind rapsodul documentată este cel mai important merit al scrisului In memoriam de către un sobor de preoți, sub coordonarea pr. prof. Ioan
muzicologului lugojean, care, prin arta actualizării Chirilă. Au fost primite zeci de mesaje din țară și străinătate, sute
dramatice, îl aduce în prim-plan în carne și oase pe de participanți și-au luat rămas bun de la acest om ales, au fost
În neostoita și nobila „solul coborât din Tării” care este, sub pana Olimpiei, Istoricul Nicolae Bocșan, depuse sute de coroane funerare și o mare de flori.
aspirație a profesorului George Enescu, dar și pe alți bănățeni cu care acesta a Ceremonia înmormântării a fost una fastuoasă, așa cum
Constantin-Tufan Stan venit în contact. Seniorul culturii bocșene binemerita o astfel de personalitate. Au fost citite câteva dintre
de a-l elogia periodic și Refăcând pas cu pas itinerarele concertistice zecile de mesaje și au fost rostite cuvinte alese de către academi-
a-l pune în adevărata sa ale lui Enescu prin Banat, autorul este pe deplin cianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai, pro-
lumină și atitudine umană conștient că o personalitate de talia acestuia trebuie „Iubesc Bocșa și bocșe- rectorul Ioan Bolovan, PS Florentin Crihălmeanu, academicia-
pe marele nostru virtuoz și menținută mereu în memoria activă a poporului, nii mei”, mărturisea cu since- nul Emil Burzo, PS Virgil Bercea, profesorul Florin Platon, prof.
compozitor, cartea de față precum sacralitatea însemnelor noastre naționale: ritate prof. univ. dr. Nicolae Ioan Chirilă, decanul facultății de istorie Ovidiu Ghiță și prof.
nu este o simplă reeditare steagul, stema, imnul. Nu altfel a procedat poetul Bocșan în 13 martie 2009, cu Radu Munteanu. La eveniment a participat și primarul orașului
a lucrării George Enescu bănățean de limbă germană Franz Liebhard (1899- prilejul primirii Titlului de Ce- Cluj-Napoca, Emil Boc.
în Banat, din 2009, ci o 1989), care, în poezia Patriae trinitas, pe care o tățean de Onoare al Orașului Au fost prezente delegații din țară, din importante centre
ediție realmente revizuită reproducem în tălmăcirea noastră, îi proslăvește ca Bocșa. Și nu era doar o afirma- universitare: Iași, Timișoara, Oradea, Reșița, dar și din Caranse-
în structura și conținutul exponenți ai românilor pe trei dintre cei mai mari artiști ție de complezență, ci era una beș și Bocșa, orașul său natal.
1
ei mult îmbogățit cu alte ai noștri: Eminescu în centru (strofa a doua), flancat de cât se poate de sinceră, demon- Într-o zi toridă de iunie, profesorul Nicolae Bocșan a fost
documente și noi date Grigorescu (strofa întâi) și Enescu (strofa a treia): strată în nenumărate rânduri. condus de un amplu cortegiu funerar la Cimitirul Central din
culese asiduu din arhive, Profesorul universitar Cluj-Napoca, unde-și va dormi somnul de veci.
biblioteci și presa multilingvă a timpului cu privire Flora noastră română doctor Nicolae Bocșan s-a născut Rămas bun, domnule profesor univ. dr. Nicolae Bocșan!
la strânsele relații întreținute de neprețuitul prieten al mereu ne va-mpresura; în 24 septembrie 1947 la Bocșa Dintre nenumăratele volume semnate amintim: Franţa
Banatului cu melomanii de aici. și hora-n chiot, bătrână; (Caraș-Severin) și s-a stins în du- şi Banatul 1789-1815 (coautor). Reşiţa. 1994; Ideea de naţiunie
O lume întreagă se perindă vie, caldă, pestriță pe și viața eternă a pă-amiaza zilei de 19 iunie 2016, la Cluj Napoca. la românii din Transilvania şi Banat (sec. al XIX-lea). Reşiţa.
dinaintea ochilor noștri nostalgic însetați de vremile mănoasei vetre, la fel, După absolvirea liceului în orașul natal, a urmat cursurile Fa- Banatica „Presa universitară clujeană”. 1997; Marele război în
apuse cu care, dintr-odată, ne trezim contemporani și cu chipu-i de aur, suavul, cultății de Istorie – Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” memoria bănăţeană 1914 – 1919 (coautor). Cluj-Napoca. Presa
constatăm cât de mare este asemănarea dintre noi și colorate cu sfântu-i penel din Cluj Napoca. După terminarea facultății și-a desfășurat activi- universitară clujeană. 2012 (3 volume).
înaintașii noștri. Iat-o, bunăoară, pe profesoara Olimpia de Grigorescu, Zugravul. tatea în cadrul Bibliotecii Central Universitare din Cluj-Napoca, Referinţe: Istorie şi artă bisericească: biserici din Proto-
Teodoru, fostă directoare în interbelic a Liceului de apoi, parcurgând toate treptele carierei universitare, în 1996 devine popiatul ortodox român Reşiţa/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petri-
Fete „Iulia Hașdeu” din Lugoj, o idealistă înălțând ode O, țară,-n care-s acasă prorector al Universității „Babeș-Bolyai”, iar în anul 2004, datorită ca. Reşiţa. Timpul. 2000; Biserică. Societate. Identitate: In hono-
lui Enescu, o perfecționistă plângându-se de nivelul și faptă și vis și cânt, calităților sale, rectorul acesteia. rem Nicolae Bocşan. Cluj-Napoca. Presa Universitară Clujeană.
scăzut de pregătire al profesorilor din subordine, statornică rămasă În perioada mandatului său de rector, Universitatea 2007. Memento. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric.
bănățeni și regățeni deopotrivă, care promovează prin vremuri de frământ; Babeș-Bolyai a devenit o instituție de învățământ superior II./ coord. Vasile C. Ioniţă. Reşiţa. Banatul Montan 2008; Identi-
examenul de capacitate prin dizertații dictate de râsul în plâns când schimbat e, modernă, multiculturală, de tip european. tate şi destin cultural II/ Titus Crişciu. Oraviţa. 2008 (Anale că-
profesori, și nevăzând în bacalaureat nimic altceva luceferi ne-aduce cu-ncetul Lista lucrărilor științifice și colaborările la publicații de răşene); Bocşa din inimă III/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2011;
decât o parodie. Întâmplarea a făcut să cumpăr de la și lebede-argintate specialitate, începută în anii studenției, s-a îmbogățit în fiecare Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi
un anticar lugojean un exemplar în stare perfectă al Eminescu, Poetul. an. O mare parte dintre acestea sunt dedicate trecutului istoric al Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; Cărăşeni de neuitat
cărții Personalismul energetic de C. Rădulescu-Motru, Banatului. Activitatea sa științifică a fost recompensată cu diver- XIV/ Petru P. Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostam-
Editura Casei Școalelor (1927), purtând ștampila Ce mai tumult de bucium, se premii, iar câteva dintre lucrările sale au fost distinse cu premii pa. 2012; Biblioteca între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură
liceului, oferit ca premiu chiar de dna directoare, de tunet, de tonuri sublime – ale Academiei Române. publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013; revista
care i-a scris caligrafic premiantei pe foaia de titlu spre-a naște frumosul în zbucium – Istoricul Nicolae Bocșan a fost, indiscutabil, un veritabil Bocşa culturală , revista Reflex .
3
2
următoarele cuvinte: Elevei Mikeș Elisabeta, clasa VI durerea lumii s-aline; bănățean, dar, în același timp, fiu al Bocșei, iar pentru noi, bocșe- Bibliografie:
/ Fetiței harnice și cuminți, bine / educată, c-un rozar de-a prăpădului panică nii, este onorant faptul că această personalitate cultural-istorică, http://www.napocanews.ro/2016/06/elita-academica-a-partici-
ca premiu / din partea Directoarei, / Olimpia Teodoru / oricând își scapă norodul, de talie internațională, aparține orașului nostru. Ne-a onorat în- pat-la-inmormantarea-fostului-rector-nicolae-bocsan.html
Liceul „Iulia Hașdeu” / Lugoj, 928. Vai, cât de inocentă prin oda-i titanică, totdeauna cu prietenia sa, cu sfaturile sale, cu bunătatea sa. A fost http://www.monitorulcj.ro/actualitate/52933-nico-
putea fi conducătoarea unei instituții de învățământ și un Enescu, Rapsodul. și rămâne unul dintre cei mai iubiți și apreciați dintre fiii orașului lae-boc%C5%9Fan_-condus-pe-ultimul-drum-de-rude-%C5%9Fi-apro-
admiratoarea înfocată a lui George Enescu, încât să-și Bocșa, locul său natal, în care își petrecea sărbătorile, unde își pia%C5%A3i
închipuie că această „fetiță cuminte” din clasa a VI-a Patriotismul, ca imbold care vine, ca și iubirea, încărca bateriile, unde revenea întotdeauna cu multă plăcere,
(adică a X-a de azi) ducea lipsă, la vârsta sângelui „tare de departe” în noi, stă la baza tuturor scrierilor pentru că, afirma domnia sa: „Pentru mine Bocșa este o stare 1 Familia pr. Silviu Ferciug, pr. dr. Ionel Petrică și maica stareță Var-
înfierbântat, tocmai de o carte ca aceea a filozofului muzicologice, dar și a inițiativelor de consolidare de spirit”. vara de la Mănăstirea Sf. Ilie Vasiova, Elena Szabo, fam. Borozan Con-
stantin, fam. Moscovici, Gabriela Șerban, Loredana Pădurean-Rotariu,
Motru! Căreia hărnicuța copilandră nici măcar nu s-a a identității noastre naționale, pe care și le asumă În data de 22 iunie 2016, profesorul Nicolae Bocșan a fost prof.dr. Dorel Viorel Cherciu, fam. Peia Ion, fam. pr. Gheorghe Ște-
nevoit să-i taie foile! Dar personajul Olimpia Teodoru energicul profesor Constantin-Tufan Stan și pentru care condus pe ultimul drum de către familie, prieteni, colegi, studenți, fan (Claudia Deac), fam. Klein (fost primar).
prinde viață în carte, reapare după mult timp în peisajul este el atât de prețuit și recunoscut nu numai printre oameni de cultură și colaboratori care l-au prețuit și apreciat. 2 Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Bocşa culturală”. 2000-2009.
uman al Lugojului de azi, alături de alte numeroase membrii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Corpul neînsuflețit al profesorului Nicolae Bocșan a po- Reşiţa. TIM, 2009 și Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Bocşa cul-
posibile și pitorești personaje cu care profesorul România, ci și printre mulți artiști și intelectuali din posit pentru ultima dată la Universitatea din Cluj-Napoca, pe turală”. 2009-2013. Reşiţa. TIM, .2014
Stan, prin tușele crochiurilor lui, l-ar putea ademeni elita culturală a țării și chiar de peste hotare. care a iubit-o si a slujit-o întreaga sa viață, de astă dată în foaierul 3 Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Reflex”. 2000-2014. Timi-
pe un viitor romancier să reconstituie marea frescă Casei Universitarilor, aici săvârșindu-se și slujba înmormântării șoara: Marineasa, 2015.
muzicală de odinioară a urbei de pe Timiș. Evocarea Simion Dănilă
Pag. 46 Pag. 47
