Page 48 - Revista Morisena_nr_3_2016

MORISENA nr. 3/2016
Elogiind rapsodul documentată este cel mai important merit al scrisului
muzicologului lugojean, care, prin arta actualizării
dramatice, îl aduce în prim-plan în carne și oase pe
În neostoita și nobila „solul coborât din Tării” care este, sub pana Olimpiei,
aspirație a profesorului George Enescu, dar și pe alți bănățeni cu care acesta a
Constantin-Tufan Stan venit în contact.
de a-l elogia periodic și Refăcând pas cu pas itinerarele concertistice
a-l pune în adevărata sa ale lui Enescu prin Banat, autorul este pe deplin
lumină și atitudine umană conștient că o personalitate de talia acestuia trebuie
pe marele nostru virtuoz și menținută mereu în memoria activă a poporului,
compozitor, cartea de față precum sacralitatea însemnelor noastre naționale:
nu este o simplă reeditare steagul, stema, imnul. Nu altfel a procedat poetul
a lucrării George Enescu bănățean de limbă germană Franz Liebhard (1899-
în Banat, din 2009, ci o 1989), care, în poezia Patriae trinitas, pe care o
ediție realmente revizuită reproducem în tălmăcirea noastră, îi proslăvește ca
în structura și conținutul exponenți ai românilor pe trei dintre cei mai mari artiști
ei mult îmbogățit cu alte ai noștri: Eminescu în centru (strofa a doua), flancat de
documente și noi date Grigorescu (strofa întâi) și Enescu (strofa a treia):
culese asiduu din arhive,
biblioteci și presa multilingvă a timpului cu privire Flora noastră română
la strânsele relații întreținute de neprețuitul prieten al mereu ne va-mpresura;
Banatului cu melomanii de aici. și hora-n chiot, bătrână;
O lume întreagă se perindă vie, caldă, pestriță pe și viața eternă a
dinaintea ochilor noștri nostalgic însetați de vremile mănoasei vetre, la fel,
apuse cu care, dintr-odată, ne trezim contemporani și cu chipu-i de aur, suavul,
constatăm cât de mare este asemănarea dintre noi și colorate cu sfântu-i penel
înaintașii noștri. Iat-o, bunăoară, pe profesoara Olimpia de Grigorescu, Zugravul.
Teodoru, fostă directoare în interbelic a Liceului de
Fete „Iulia Hașdeu” din Lugoj, o idealistă înălțând ode O, țară,-n care-s acasă
lui Enescu, o perfecționistă plângându-se de nivelul și faptă și vis și cânt,
scăzut de pregătire al profesorilor din subordine, statornică rămasă
bănățeni și regățeni deopotrivă, care promovează prin vremuri de frământ;
examenul de capacitate prin dizertații dictate de râsul în plâns când schimbat e,
profesori, și nevăzând în bacalaureat nimic altceva luceferi ne-aduce cu-ncetul
decât o parodie. Întâmplarea a făcut să cumpăr de la și lebede-argintate
un anticar lugojean un exemplar în stare perfectă al Eminescu, Poetul.
cărții Personalismul energetic de C. Rădulescu-Motru,
Editura Casei Școalelor (1927), purtând ștampila Ce mai tumult de bucium,
liceului, oferit ca premiu chiar de dna directoare, de tunet, de tonuri sublime –
care i-a scris caligrafic premiantei pe foaia de titlu spre-a naște frumosul în zbucium –
următoarele cuvinte: Elevei Mikeș Elisabeta, clasa VI durerea lumii s-aline;
/ Fetiței harnice și cuminți, bine / educată, c-un rozar de-a prăpădului panică
ca premiu / din partea Directoarei, / Olimpia Teodoru / oricând își scapă norodul,
Liceul „Iulia Hașdeu” / Lugoj, 928. Vai, cât de inocentă prin oda-i titanică,
putea fi conducătoarea unei instituții de învățământ și un Enescu, Rapsodul.
admiratoarea înfocată a lui George Enescu, încât să-și
închipuie că această „fetiță cuminte” din clasa a VI-a Patriotismul, ca imbold care vine, ca și iubirea,
(adică a X-a de azi) ducea lipsă, la vârsta sângelui „tare de departe” în noi, stă la baza tuturor scrierilor
înfierbântat, tocmai de o carte ca aceea a filozofului muzicologice, dar și a inițiativelor de consolidare
Motru! Căreia hărnicuța copilandră nici măcar nu s-a a identității noastre naționale, pe care și le asumă
nevoit să-i taie foile! Dar personajul Olimpia Teodoru energicul profesor Constantin-Tufan Stan și pentru care
prinde viață în carte, reapare după mult timp în peisajul este el atât de prețuit și recunoscut nu numai printre
uman al Lugojului de azi, alături de alte numeroase membrii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din
posibile și pitorești personaje cu care profesorul România, ci și printre mulți artiști și intelectuali din
Stan, prin tușele crochiurilor lui, l-ar putea ademeni elita culturală a țării și chiar de peste hotare.
pe un viitor romancier să reconstituie marea frescă
muzicală de odinioară a urbei de pe Timiș. Evocarea Simion Dănilă
Pag. 46
Revistă trimestrială de istorie
In memoriam de către un sobor de preoți, sub coordonarea pr. prof. Ioan
Chirilă. Au fost primite zeci de mesaje din țară și străinătate, sute
de participanți și-au luat rămas bun de la acest om ales, au fost
Istoricul Nicolae Bocșan, depuse sute de coroane funerare și o mare de flori.
Ceremonia înmormântării a fost una fastuoasă, așa cum
Seniorul culturii bocșene binemerita o astfel de personalitate. Au fost citite câteva dintre
zecile de mesaje și au fost rostite cuvinte alese de către academi-
cianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai, pro-
„Iubesc Bocșa și bocșe- rectorul Ioan Bolovan, PS Florentin Crihălmeanu, academicia-
nii mei”, mărturisea cu since- nul Emil Burzo, PS Virgil Bercea, profesorul Florin Platon, prof.
ritate prof. univ. dr. Nicolae Ioan Chirilă, decanul facultății de istorie Ovidiu Ghiță și prof.
Bocșan în 13 martie 2009, cu Radu Munteanu. La eveniment a participat și primarul orașului
prilejul primirii Titlului de Ce- Cluj-Napoca, Emil Boc.
tățean de Onoare al Orașului Au fost prezente delegații din țară, din importante centre
Bocșa. Și nu era doar o afirma- universitare: Iași, Timișoara, Oradea, Reșița, dar și din Caranse-
ție de complezență, ci era una beș și Bocșa, orașul său natal.
1
cât se poate de sinceră, demon- Într-o zi toridă de iunie, profesorul Nicolae Bocșan a fost
strată în nenumărate rânduri. condus de un amplu cortegiu funerar la Cimitirul Central din
Profesorul universitar Cluj-Napoca, unde-și va dormi somnul de veci.
doctor Nicolae Bocșan s-a născut Rămas bun, domnule profesor univ. dr. Nicolae Bocșan!
în 24 septembrie 1947 la Bocșa Dintre nenumăratele volume semnate amintim: Franţa
(Caraș-Severin) și s-a stins în du- şi Banatul 1789-1815 (coautor). Reşiţa. 1994; Ideea de naţiunie
pă-amiaza zilei de 19 iunie 2016, la Cluj Napoca. la românii din Transilvania şi Banat (sec. al XIX-lea). Reşiţa.
După absolvirea liceului în orașul natal, a urmat cursurile Fa- Banatica „Presa universitară clujeană”. 1997; Marele război în
cultății de Istorie – Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” memoria bănăţeană 1914 – 1919 (coautor). Cluj-Napoca. Presa
din Cluj Napoca. După terminarea facultății și-a desfășurat activi- universitară clujeană. 2012 (3 volume).
tatea în cadrul Bibliotecii Central Universitare din Cluj-Napoca, Referinţe: Istorie şi artă bisericească: biserici din Proto-
apoi, parcurgând toate treptele carierei universitare, în 1996 devine popiatul ortodox român Reşiţa/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petri-
prorector al Universității „Babeș-Bolyai”, iar în anul 2004, datorită ca. Reşiţa. Timpul. 2000; Biserică. Societate. Identitate: In hono-
calităților sale, rectorul acesteia. rem Nicolae Bocşan. Cluj-Napoca. Presa Universitară Clujeană.
În perioada mandatului său de rector, Universitatea 2007. Memento. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric.
Babeș-Bolyai a devenit o instituție de învățământ superior II./ coord. Vasile C. Ioniţă. Reşiţa. Banatul Montan 2008; Identi-
modernă, multiculturală, de tip european. tate şi destin cultural II/ Titus Crişciu. Oraviţa. 2008 (Anale că-
Lista lucrărilor științifice și colaborările la publicații de răşene); Bocşa din inimă III/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2011;
specialitate, începută în anii studenției, s-a îmbogățit în fiecare Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi
an. O mare parte dintre acestea sunt dedicate trecutului istoric al Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; Cărăşeni de neuitat
Banatului. Activitatea sa științifică a fost recompensată cu diver- XIV/ Petru P. Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostam-
se premii, iar câteva dintre lucrările sale au fost distinse cu premii pa. 2012; Biblioteca între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură
ale Academiei Române. publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013; revista
Istoricul Nicolae Bocșan a fost, indiscutabil, un veritabil Bocşa culturală , revista Reflex .
3
2
bănățean, dar, în același timp, fiu al Bocșei, iar pentru noi, bocșe- Bibliografie:
nii, este onorant faptul că această personalitate cultural-istorică, http://www.napocanews.ro/2016/06/elita-academica-a-partici-
de talie internațională, aparține orașului nostru. Ne-a onorat în- pat-la-inmormantarea-fostului-rector-nicolae-bocsan.html
totdeauna cu prietenia sa, cu sfaturile sale, cu bunătatea sa. A fost http://www.monitorulcj.ro/actualitate/52933-nico-
și rămâne unul dintre cei mai iubiți și apreciați dintre fiii orașului lae-boc%C5%9Fan_-condus-pe-ultimul-drum-de-rude-%C5%9Fi-apro-
Bocșa, locul său natal, în care își petrecea sărbătorile, unde își pia%C5%A3i
încărca bateriile, unde revenea întotdeauna cu multă plăcere,
pentru că, afirma domnia sa: „Pentru mine Bocșa este o stare 1 Familia pr. Silviu Ferciug, pr. dr. Ionel Petrică și maica stareță Var-
de spirit”. vara de la Mănăstirea Sf. Ilie Vasiova, Elena Szabo, fam. Borozan Con-
stantin, fam. Moscovici, Gabriela Șerban, Loredana Pădurean-Rotariu,
În data de 22 iunie 2016, profesorul Nicolae Bocșan a fost prof.dr. Dorel Viorel Cherciu, fam. Peia Ion, fam. pr. Gheorghe Ște-
condus pe ultimul drum de către familie, prieteni, colegi, studenți, fan (Claudia Deac), fam. Klein (fost primar).
oameni de cultură și colaboratori care l-au prețuit și apreciat. 2 Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Bocşa culturală”. 2000-2009.
Corpul neînsuflețit al profesorului Nicolae Bocșan a po- Reşiţa. TIM, 2009 și Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Bocşa cul-
posit pentru ultima dată la Universitatea din Cluj-Napoca, pe turală”. 2009-2013. Reşiţa. TIM, .2014
care a iubit-o si a slujit-o întreaga sa viață, de astă dată în foaierul 3 Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Reflex”. 2000-2014. Timi-
Casei Universitarilor, aici săvârșindu-se și slujba înmormântării șoara: Marineasa, 2015.
Pag. 47