Page 47 - Revista Morisena_nr_3_2016

MORISENA nr. 3/2016 Revistă trimestrială de istorie

Recenzii NE a județului Timiș, pe versantul nordic al dealurilor Prima consemnare a satului o avem în 1440, cu apariția unităților economice private, libertatea de expresie. ș. a.
Surducului, mai exact pe dealurile Bucovățului. (p. 8). În denumirea de Bujocz în actul de danie prin care regele Cap. III este destinată Bisericii. Prima mențiune despre
cuprinsul acestui prim capitol prof. Ioan Traia deslușește Vladislav I a donat nobililor Orzagh Mihalynak și existența acesteia o avem din conscripția parohiilor din dioceza
Bucovăț. Monografie ilustrată câteva probleme ce țin de geografia locului: relieful, clima, Janos,cetatea Șoimoș cu satele aparținătoare. Timișoarei și Lipovei din 11 iunie 1767. Potrivit acesteia, satul
apele, solurile, vegetația și fauna. O altă însușire a textului este folosirea surselor de istorie acea o biserică și un preot, Petru Meteasivici din Remetea. După
Cel mai bogat în informații este cap. al II-lea, destinat orală. Prof. Ioan Traia menționează știința bătrânilor locului o altă statistică din 1776, satul a avut 123 de case, făcea parte din
istoricului așezării. În cadrul acestei alcătuirii, autorul insistă care: ,,știau chiar de existența unui vechi drum, numit ‹‹drumul Protopopiatul Făget cu centrul la Belinț. Biserica era păstorită de
Cu creionul în mână pe amănunte de istorie a provinciei, uneori scrisul devine activ, poștașului›› care pornea de la Fârdea, spre Hăuzești, iar de Ioan Vasilievici, care a slujit aici între 1770-1788.
am parcurs textul celei mai militant. Iată un paragraf care demonstrează cu prisosință acolo, pe Valea Satului, traversa pantele line ale vârfurilor Cercetătorul vieții religioase de aici, istoricul Ioan Traia a
noi monografii închinată afirmația de mai sus: ,,În toate privințele: fizice, biologice și Padeș, Ruscă, Cioaca Strigoanei spre Vadul Dobrii”. (p. 30). identificat o primă biserică de lemn în dealul ,,Vârful Mic”. Un
satului Bucovăț. Monografie istorice, Banatul se află la o răscruce de drumuri; multe din Consolidarea relațiilor feudale, creșterea demografică, al doilea lăcaș de rugăciune a fost statornicit în ,,Coasta bisericii”,
ilustrată, Editura Solness, puhoaiele omenești coborâte năvalnic de dincolo de Urali s-a exploatarea extensivă a teritorilor au generat fenomenul roirii de meșteri locali, ,,lucrată în întregime din secure”, aceasta a fost
Timișoara, 2016, 175 p.. oprit pentru un scurt sau mai lung popas pe culoarul Banatului. prin care sau format așezări noi, deși cu existență efemeră: pictată pe cheltuiala unor donatori de zugravul Ioan Ștefanovici.
Cu satisfație împărtășesc în Prin lupta dintre popoarele din apus cu cele din răsărit, evoluția Bucovățul de Sus și cel de Jos. (p. 33-34). În 1931, Nicolae Iorga, în calitate de Ministru al Educației, a
cele ce urmează din bucuria generală a provinciei a fost întârziată; pentru jertfa progresului În 1544 Sigismund Bathory a dăruit domeniul ,,Bosar” cercetat-o, iar la 23 martie 1931 a fost declarată monument istoric.
lecturii unei scrieri despre un nostru general datorită așezării geografice, nu odată am ajutat să (Bujoru) și ,,Ferde” (Fârdea) cu satele aparținătoare nobilului Biserica a fost demolată 1952. Acest lucru s-a datorat ridicării
sat din părțile Făgetului din se așeze liniștea trebuitoare pentru dezvoltarea normală a țărilor Iosika Iștvan. Din diploma de donație aflăm și de menționarea unei biserici de zid în centrul satului de către preotul Alexandru
Județul Timiș. apusene și asta se uită prea des”. (p. 14). satului ,,Bukovetz” în întregime. (p. 35). Popovici, în 1930-1939. Realizate în stil baroc, după planul lui
Volumul este iscălit de Tabloul viețuirii umane în hotarele satului a fost identificat Două epoci distincte de stăpânire a pământului provinciei Constantin Purcariu din Lugoj, iconostasul și mobilierul liturgic
prof. Ioan Traia, muzeograf din preistorie în care omul a folosit ceea ce a găsit în natură, l-a reprezentat jugul de lemn, adică stăpânirea turcească și cel (tronurile, stranele) au fost realizate de sculptorul Ștefan Gajo din
la Muzeul Satului Bănățean, confecționându-și unelte și arme necesare supraviețuirii. Din de fier, cea habsburgică asupra Banatului. Timișoara. Biserica a fost târnosită în 1951 de mitropolitul Vasile
cercetător asiduu al trecutului această epocă datează câteva mărturii arheologice identificate în Sub turci, Bucovățul a continuat să existe, ca Lăzărescu. După ample lucrări de consolidare, pictura a fost
bănățean, inițiator, sprijinitor punctele: Peștera, Dumbrăvița, Dealul Viei și Coșava. În sprijinul atestare a acestei spuse stau defterele turcești. În anii 1690- sființită în 1992 de mitropolitul Nicolae Corneanu.
și conducător a unor asociații așezării umane preistorice, autorul aduce și alte dovezi materiale, 1700, satul apare în însemnările inginerului Marsigli sub Cealaltă instituție de temelie a satului este Școala, căreia
culturale din arealul cercetat și nu în ultimul rând, un Badea Cârțan între care amintim prezența movilelor de pământ. Pentru cititorul denumirea de Bukovecz. (p. 42). i-a fost consacrat cel de-al IV-lea capitol. În trecutul îndepărtat a
al satului bănățean, activitatea sa științifiică este susținută de de astăzi se aduce și o explicație a acestui fenomen și cu acestă Înfrânți, turcii se retrag, în locul acestora habsburgii fost identificată o primă școală confesională în veacul al XVIII-lea,
cercetarea de teren, dublată de folosirea unor surse bibliografice ocazie am sesizat o a doua calitate a textului monografic și au devenit noii stăpâni. Întreg Banatul a devenit domeniu condusă de învățătorul Andrei Dumitrescu (1775). Datorită lipsei
inedite: arhivă bisericească și civilă, lucrări manuscrise. Din anume deschiderea pedagogică spre împărtășirea cunoștințelor al coroanei, adică proprietatea împăratului. În Răscoala copiilor aceasta a avut o soartă de provizorat din aceste vremuri până
truda sa au apărut o serie de monografii, ca autor unic sau de specialitate, într-un cuvânt popularizarea acestora: ,,Scopul antihabsburgică din 1738-1739, românii din Bucovăț au în perioada contemporană de funcționare între Școală Primară și
conducând colective de cercetare, deci autor principal al acestor ridicării acestor movile a dat naștere la numeroase ipoteze, fiind participat, lucru care s-a soldat cu represalii din partea Școală Gimnazială. În perioada de început, copiii satului au învățat
reușite: Ioachim Miloia (2002), Calacea (2003), Macedonia socotite fie formațiuni naturale, fie ridicături artificiale (opere Curții de la Viena. carte la Gladna (1776), Fârdea (1785), Dumbrava (2003-prezent),
(2006), Petrovasâla (2008), Petroman (2008), Remetea Mare ale omului) folosite pentru așezarea unor posturi de pază și Din 1820, satul Bucovăț a fost cumpărat de Popp Antal, ultima pentru elevii claselor V-VIII. Cu toate acestea s-au făcut
(2009), Deta (2011), Căprioara (2011), Obad (2012), Răchita supraveghere. Unii istorici le consideră movile – semn pentru care l-a stăpânit până în 1884. eforturi de susținere a școlii de la Bucovăț: oferirea de rechizite
(2013), Groși (2016). În ceea ce privește istoricul așezării satului drumuri și vaduri, fără să conteste că majoritatea au totuși un Prin Patenta din 27 decembrie 1870, împăratul Franz gratuite (1777). În perioada 1867-1918 a funcționat școala în sat,
Bugovăț, munca de documentare este sprijinită pe fotografie caracter funerar”. (p. 17). Joseph I a decis anexarea Banatului, Ungariei. Perioada care a continuat până astăzi, o perioadă și gimnaziu (1964-1975;
remarcabilă realizată de Dan N. Buruleanu din Timișoara. Continuitatea așezării de la Bucovăț este cercetată în dualistă a fost cea mai neagră din istoria românilor 1988-2003).
Cea mai frumoasă recomandare de lectură a acestei cărții este epoca daco-romană, în cea a migratorilor și a etnogenezei în care bănățeni, ,,o înăsprire a asupririi naționale și sociale, Ultimele două capitole, V-VI, sunt destinate cercetării
dată de domnul Ioan Iuhasz, primarul Comunei Dumbrava, care, în Romanitatea și Creștinismul au fost coordonatele de dezvoltare fiind o frână în dezvoltarea națională și democratică a etnografice a locului, a toponimiei, așezării, obiceiurile de nuntă și
Prefața volumului, recomandă această lucrare prin care ,,autorii printr-o a populației autohtone. popoarelor” stăpânite. (p. 52). înmormântare, precum și personalităților locului.
armonioasă combinație de texte și imagini recrează în fața noastră istoria Un subcapitol consistent este destinat voievodatului În alegerile parlamentare din 1905 ̸ 6 candidații partidei Pornim la concluzii de la mărturia prefațatorului acestei cărți:
unui sat bănățean din cuprinsul ținutului Făgetului“ (p. 5). bănățean și cuceririi maghiare. Chiar dacă peste teritoriul naționale: dr. Aurel Munteanu și dr. Aurel Cosma ai cercului ,,Consider că această lucrare a fost bine documentată, bine structurată
Motivația parcurgerii din prima pagină până la ultima Banatului au trecut migratori care au distrus organizarea din Făget au fost învinși, chiar dacă românii au fost aici majoritari. pe capitole esențiale și reușește să ne ofere imaginea unui sat ce a trecut
este dată de cea a scrierii acesteia: ,,Vatra satului este străjuită de epoca veche, românii din aceste ținuturi, ca dealtfel din întreaga În luptele primului război mondial au căzut nouă eroi cu bune și rele printr-o istorie nu întotdeauna binevoitoare, dar hărnicia
dealuri ce sunt acoperite de pruni, meri, cireși și terenuri arabile. provincie dintre Dunăre și Mureș, s-au ocupat cu agricultura din sat. După război s-au creat condițiile Marii Uniri de la și tenacitatea locuitorilor a făcut să depășească mereu greutățile vieții
Prezintă un farmec deosebit casele de lemn și porțile sculptate. și creșterea animalelor fiind organizați în obști sătești. Acestea 1 Decembrie 1918. La Bucovăț a fost înființat Consiliul și să răzbească cu bine până-n prezent”. (p. 5). Continuând această
Cea mai importantă activitate a locuitorilor este pomicultura cunosc o dezvoltare în veacurile IX-X, când apar noi organizări Național Român compus din 22 de membri sub conducerea concluzie, adăugăm în sprijinul lecturii viziunea autorilor de compoziție
și creșterea animalelor. La marginea satului dealurile sunt administrative sub forma cnezatelor și voievodatelor, forma preotului Alexandru Popovici. La Actul de la Alba-Iulia au și fotografie, implicarea prin prof. Ioan Traia prin scrisul militant,
acoperite de păduri de stejar, fag, carpen și frasin. Țuica de prună superioară de ființare a românilor. Un argument pentru susținerea participat 10 membrii din sat. pedagogia pupularizării istoriei, folosirea surselor de documentare:
tradițională produsă aici este apreciată pentru gustul și puritatea acestei realități o constituie și atestarea relativ târzie a comitatelor Reforma agrară din 1921 a îndreptățit 121 de locuitori, orală, scrisă (documente de arhivă, manuscrise), precum și a literaturii
sa datorate microclimatului specific zonei”. (p. 9). ca forme politico-administrative (Timișul-1177). biserica, școala, iar cantorul (cântărețul bisericesc) a primit o de specialitate, toate pentru a înfățișa în chip real un trecut, care devine o
Sumarul volumului cuprinde 6 capitole distincte la care Din secolele XIV-XV satele feudale bănățene, inclusiv sesie proprie slujirii sale. (p. 62). carte de vizită ce poate motiva locuirea și truda pentru vremurile ce vor
se adaugă o listă bibliografică și fotografii. Acestea sunt: Cap. Bucovățul, s-au aflat într-o fază de tranziție sub impactul noilor La cel de-al doilea război mondial au participat 8 veni a celor de astăzi în hotarele satului ascuns în pădurile Făgetului.
I Cadru geografic, Cap. II Istoricul satului, Cap. III Biserica, rânduieli de tip occidental, aduse de regalitatea maghiară. (p. combatanți. După instaurarea regimului comunist a apărut Felicitări autorilor pentru noua reușită, iar cititorilor,
Cap. IV Școala, Cap. V Portul popular și obiceiurile și Cap. VI 29). La mijlocul secolului XV, regiunea Bucovățului trece în întovărășirea agricolă ,,Înfrățirea” în 1962, transformată în 1964 locuitorii de pe ulițele satului răbdare și mândrie pentru strămoșii
Așezări, toponimie și administrație. stăpânirea Corvineștilor. Chiar și așa rămân ,,districte” românești: în Cooperativă Agricolă de Producție ca formă asociativă de lor care au animat odinioară așezarea.
Primul capitol ne introduce în cadrul geografic, satul Suggia (Sudgea), Jupani, Fârdea, Bujor și Mănăștur. Acesta avea muncă în agricultură. După descătușarea din 1989 s-a produs și
face parte din comuna Dumbrava și este așezat în partea de 100 de așezări printre care și Bucovățul. (p. 31). aici schimbările de peste tot: împroprietărirea cu teren agricol, Pr. dr. Valentin Bugariu

Pag. 44 Pag. 45