Page 31 - Revista Morisena_4_2016

MORISENA nr. 4/2016 Revistă trimestrială de istorie

Dr. Mircea Rusnac Trebuie adăugat faptul că, după ce pierduse, în urma existau în acel moment. (10) Răspunzând acestui ordin instalaţiilor industriale. Tot atunci începuse acţiunea de
(Reșița) războiului de şapte ani, în 1763, bogata regiune minieră la 3 septembrie 1768, asesorii Franz Xavier Wöginger tăiere a pădurilor de pe locul în care urmau a fi amplasate
a Sileziei în favoarea Prusiei, Imperiul austriac a încercat
şi Christoph Traugott Delius de la Direcţiunea Minieră uzinele, iar proprietarilor terenului respectiv le-au fost
să o compenseze prin exploatarea intensivă a Banatului, Bănăţeană din Oraviţa raportau Curţii imperiale de la repartizate terenuri în alte părţi. (15)
Nașterea unui centru industrial căruia îi era acordată astfel o importanţă deosebită. (4) Viena că Bocşa nu mai corespundea măririi intenţionate Argumentele lui Wöginger şi Delius s-au dovedit a
Deja la 16 august 1726, căpitanul de mine Markus de aceasta şi nu mai putea deveni rentabilă. În acest fi convingătoare, astfel încât Curtea din Viena a aprobat
Fulda raporta despre descoperirea zăcămintelor de raport, ei propuneau să fie construite în schimb alte uzine raportul lor la 31 octombrie 1768. Imediat a fost creată
După cucerirea Banatului de către austrieci, în urma minereu de fier de la Doman şi Tâlva Ţapului (între la Reşiţa, aducând următoarele argumente în favoarea o comisie care să examineze şi să stabilească viitorul
războiului din 1716-1718 cu Imperiul otoman, aceştia au Câlnic şi Lupac), ultima fiind la o distanţă de două ore locului pe care îl aleseseră: Reşiţa se afla tot pe râul amplasament al furnalelor de la Reşiţa. Pe lângă cei doi
început curând să exploateze bogatele zăcăminte minerale de mers de la Bocşa. (5) În 1757, consilierul Delius, Bârzava, dar la 20 km în amonte faţă de Bocşa, astfel încât semnatari ai raportului, această comisie era compusă
ale regiunii, dintre care unele erau semnalate încă din care a funcţionat între anii 1756-1770 ca asesor de mină acolo căderea de pantă a apei era mai mare, lucru care şi din inginerul Karl Alexander Steinlein de la Oficiul
vremea romanilor. S-a pus accent în special pe districtele la Oraviţa, a căutat pentru prima dată zăcăminte de permitea funcţionarea instalaţiilor şi la un debit mai mic cadastral din Timişoara şi din administratorul montanistic
Bocşa, Oraviţa, Dognecea sau Moldova. În aceste părţi minereu şi în jurul Reşiţei. (6) Joseph Desiderius Redange. (16) Ei au cercetat terenul şi
lucrările au fost începute cu ajutorul unor specialişti împrejurimile, întocmind şi o hartă precisă a locurilor, au
străini, mai ales germani catolici, care au fost colonizaţi în stabilit programul de muncă pentru construcţie şi necesarul
aşezările Banatului. De exemplu, primii mineri colonizaţi de cheltuieli. Raportul lor a fost prezentat Camerei
proveneau din Tirol, Boemia sau Slovenia. (1) imperiale la 13 aprilie 1769. (17)
Concomitent, însă, exploatările miniere au fost Cu elaborarea planurilor pentru construirea a
completate cu instalaţii industriale care prelucrau pe loc două furnale au fost însărcinaţi asesorii Direcţiunii
minereurile extrase. Primele furnale bănăţene au fost orăviţene Redange şi Franz Müller von Reichenstein. (18)
construite la Oraviţa în 1718 şi apoi la Bocşa. În 1719, pe Despre ultimul putem menţiona că urma să fie (în 1782)
locul numit „Altwerk” („uzina veche” în limba germană), descoperitorul telurului, singurul element chimic găsit
au fost ridicate un prim furnal înalt şi prima forjă, după pe actualul teritoriu al României. (19) Ei au şi coordonat
planurile inspectorului de mine Friedrich Freiberg. execuţia efectivă a lucrărilor, în timp ce Delius a condus
Dar acest loc unde fuseseră construite instalaţiile era în executarea canalului aductor şi a prospectat zonele din
permanenţă ameninţat de inundaţiile apelor Bârzavei, apropiere, descoperind cu această ocazie zăcămintele de
aflate în imediata apropiere. Din acest motiv, în 1722 fier de la Delineşti, Târnova şi Doman şi probabil şi pe cele
uzina a fost strămutată într-un alt loc, situat la o mai mare de huilă de la Doman şi Secu. (20)
altitudine şi în consecinţă mai ferit, numit apoi „Neuwerk” Vizitând Banatul în acei ani, geologul Ignaz von La 17 august 1769, consilierul aulic Franz Xaver
(„uzina nouă” în limba germană). Born scria la 7 iulie 1770 despre Bocşa: „Când Serbia se Schöner a primit aprobarea Curţii imperiale pentru a aplica
În câţiva ani, la Bocşa a fost ridicată o întreagă mai afla sub stăpânirea imperială, aici se aflau multe clădiri planurile întocmite la faţa locului de către comisia amintită
uzină de topire şi turnare. În scopul utilizării acesteia, frumoase şi forje de fier. Acuma însă producţia de fier a de apă, în acest fel fiind evitaţi timpii morţi în procesul mai sus. La 20 octombrie el a raportat administraţiei din
au fost aduşi muncitori specialişti din Stiria, Boemia şi fost întrucâtva frânată. Totuşi, mai există unele ciocane de producţie. În plus, în zona Reşiţei materialul lemnos Timişoara că locul ales de comisie era cel potrivit pentru o
Saxonia, care au pus bazele coloniei Bocşa Montană. de fier, un furnal şi un cuptor în cuvă care se deosebesc se afla în abundenţă, ea situându-se la limita nordică a asemenea investiţie, iar la 25 octombrie preşedintele civil al
(2) În acelaşi timp, pentru lucrările grele era folosită şi de cele în care la Roniz se produce fier concasat doar unor păduri imense, care se întindeau din Munţii Semenic Banatului, contele Carl von Clary und Altringen, a ordonat
populaţia localnică a satelor româneşti, care era obligată prin mărime. Aici sunt turnate ghiulele pentru artileria într-o parte până către Caransebeş, iar în altă parte până începerea lucrărilor de construire a noilor furnale. (21)
să presteze în acest mod robota. La uzina de la Bocşa imperială. Minereul de fier este adus de la Dognecea (…) în zona Almăjului. Aceasta în timp ce la Bocşa deja lipsea „După amănunţite cercetări la faţa locului, s-a
se produceau încă din primii ani ai stăpânirii austriece dă un fier foarte bun.” (7) şi lemnul, în urma enormelor defrişări practicate în anii aprobat construirea noilor uzine pe locul unde se găsesc şi
atât fier laminat, cât şi unele produse finite precum cuie Semnele decăderii uzinelor bocşene se înmulţeau. anteriori pentru asigurarea combustibilului necesar uzinei. azi, iar lucrările au început la 1 noiembrie 1769”, sintetiza
sau potcoave. Astfel a început activitatea de aproape trei Se considera că ele erau situate într-un loc prea deschis şi (11) În jurul Reşiţei fuseseră descoperite numeroase Antoniu Marchescu momentul oficial al naşterii noului
secole a industriei bănăţene. că din această cauză erau prea expuse şi sufereau urmările zăcăminte de minereu de fier, la Ocna de Fier, Dognecea, centru industrial bănăţean. (22)
Dar deja din anii 1748-1749, uzinele din Bocşa nu devastatoare ale invaziilor turceşti, aşa cum se întâmplase Delineşti, Târnova, Doman-Slamina, Reşiţa-Ogaşul Popii Deoarece planurile pentru ridicarea furnalelor,
mai puteau face faţă concurenţei cu uzinele similare din de altfel în 1738. (8) În a doua jumătate a secolului al şi la Tâlva Ţapului, între Câlnic şi Lupac. (12) cuptoarelor şi atelierelor fuseseră deja întocmite, la 1 noiembrie
Ungaria şi din Transilvania. Pentru remedierea situaţiei, XVIII-lea, aici au mai apărut o serie întreagă de probleme Deja din 1757, în vecinătatea Reşiţei (Române), s-au putut începe lucrările. Mai întâi au fost trimise patrule de
Erariul (fiscul austriac, reprezentând proprietatea statului) energetice generate de distrugerea pădurilor din jurul la 2-3 km în amonte pe Bârzava, fuseseră colonizate soldaţi în satele din vecinătate, de unde au adus lucrători cu
a concesionat uzinele pe termen de câte cinci ani, începând localităţii şi de căderea de pantă mică a râului Bârzava. circa 20-30 de familii de tăietori de lemne şi cărbunari căruţe în contul obligaţiei la robotă, care se practica în acea
din 1752, în schimbul unor redevenţe anuale. Primii Aceasta nu permitea decât utilizarea unor roţi hidraulice proveniţi din Oltenia, care asigurau mangalul (cărbunele perioadă. (23) Apoi au fost confecţionate două cuptoare de var
concesionari au fost consilierii administraţiei camerale de dimensiuni mici, antrenate de apă prin partea inferioară. din lemn) necesar uzinei din Bocşa. (13) Practic, despre ei şi o cărămidărie, care şi-au început imediat activitatea. (24)
bănăţene, Pekh şi Brandenburg. Redevenţa anuală era Prin urmare, producţia lor era în scădere, tocmai într-o se poate spune că au pus bazele viitoarei localităţi Reşiţa Cu conducerea lucrărilor de dulgherie şi, respectiv,
de 2.000 de florini şi durata concesionării s-a prelungit perioadă în care cererea pentru produsele metalurgice Montană. Tot înaintea întocmirii acestui raport, încă din de zidărie, au fost însărcinaţi maiştrii Peter Korb din
până în 1770. Lipsa de interes a concesionarilor a condus bănăţene (obuze, cazane, sobe etc.) creştea. Prin urmare, anul 1767, Delius efectuase chiar la faţa locului o serie Oraviţa şi Martin Klesko din Biserica Albă. Lucrările
însă curând la ruinarea uzinelor bocşene. Din acest era nevoie să fie găsit un loc cu un debit de apă mai mare, de studii şi măsurători în vederea amplasării viitoarei erau realizate de un grup de meseriaşi germani sosiţi de
motiv, concesiunea către cei doi consilieri camerali a fost imposibil de asigurat de râul Bârzava în zona Bocşa, mai uzine pe malul drept al râului Bârzava şi stabilise traseul la Oraviţa, Sasca şi Biserica Albă şi format, în diferite
denunţată în 1769, iar pentru viitor s-a trecut la exploatarea ales în perioadele de secetă sau de îngheţ. (9) viitorului canal de aducţiune a apei pentru punerea în perioade, din 17-21 de zidari şi 18-23 de dulgheri şi
în regie, prin eliminarea intermediarilor. Deja la 8 august La 8 august 1768, împărăteasa Maria Tereza emitea mişcare a roţilor hidraulice. (14) Trebuie precizat că tâmplari, la care se adăugau un număr maxim de 228 de
1768, Erariul lua unele măsuri de reparare şi de extindere un ordin pentru reluarea în regia statului a instalaţiilor în acea epocă nu fuseseră încă inventate motoarele ţărani români, dintre care 172-180 munceau ca zilieri şi 48
a uzinelor de la Bocşa. (3) metalurgice de la Bocşa şi de a fi mărite cele care cu aburi, ci se folosea forţa apei pentru funcţionarea făceau cărăuşie cu animalele şi cu căruţele lor. (25)

Pag. 28 Pag. 29