Page 29 - Revista Morisena_4_2016
P. 29

MORISENA nr. 4/2016                                                               Revistă trimestrială de istorie



 şi  anume  districte  valahe  sau  româneşti.  Istoriografia  delimitate geografic şi locuite compact de români. Faptul   de  formare  al  districtelor  româneşti  este  reprezentată  stoparea procesului de feudalizare, care în cazul populaţiei
 contemporană  preferă  utilizarea  termenului  din  urmă,  că districtele sunt menţionat de către izvoare – cu multe   de  comunităţile  româneşti  din  depresiunile  Caransebeş,   româneşti ar fi fost destul de înaintat. Potrivit legendei lui
 dar  nefolosirea  atributului  „româneşti”  are  o  importanţă  ocazii – fără a fi raportate la vreun comitat, dovedeşte că   Oraviţa, Reşiţa, Almaj şi Mehadia. Desigur, aceste teritorii  Gerard,  ducele Ahtum  era  slujit  de  o  stare  de  războinici
 esenţială,  deoarece  în  lipsa  sa  poate  fi  denumit  un  alt  aceste instituţii comportă în sine un organism administrativ,   au fost locuite şi în perioada premaghiară, atunci când făceau  cu posibilităţi financiare însemnate , realitate ce trădează
                                                                                             79
 organism administrativ, în care elementul românesc este  în  care  distingem  existenţa  unui  aparat  instituţional   parte din ducatul lui Glad şi apoi al lui Ahtum . Informaţiile  existenţa unei nobilimii proprietare a unor domenii funciare.
                                               76
 absent.  Istoricii  maghiari  utilizează  termenul  „kerület”  propriu.  Tocmai,  de  aceea  nu  catalogăm  drept  greşeli   despre habitat, din perioada menţionată sunt puţine şi sunt  În măsura în care a fost posibil, cucerirea maghiară a anulat
 pentru  denumirea  districtelor,  instituţii  întâlnite  şi  în  dactilografice situaţiile în care Sebeşul sau Mehadia sunt   tributare, în mare parte, cercetărilor arheologice ale căror  relaţiile feudale prin instituirea sistemului de castre, în care
 alte  zone  ale  regatului   şi  care,  potrivit  opiniilor  lor,  numite  comitatus sau  provincia .  În  fapt  districtus se   rezultate viitoare vor avea datoria de a îmbogăţi cunoştinţele  iobagii  cetăţilor  au  reprezentat  atât  ordinul  lucrătorilor
 64
 73
 reprezentau o subunitate a comitatului, despre care primele  apropie  mai  mult  de  înţelesul  termenului  comitat,  fără,   privitoare societatea medieval-timpurie din acest areal.   pământului, cât şi cel al războinicilor. Abia secolul al XIII-
 informaţii  provin  din  secolului  al  XIV-lea .  Totuşi,  însă a se confunda cu acesta.    Chiar  dacă  nu  se  cunoaşte  momentul  înaintării  lea va aduce cu sine schimbări ce vor accelera procesul de
 65
 termenul  consacrat  pentru  denumirea  acestor  sectoare   maghiare spre zona colinară şi montană a Banatului, este  feudalizare .  Pentru  perioadele  mai  timpurii  nu  deţinem
                                                                       80
 ale  comitatelor  nu  este  „kerület”,  ci  „járás”,  cele  două   Etapele procesului de constituire al districtelor  neîndoielnic  că  întreaga  provincie  era  inclusă  deja  în   informaţii,  de  aceea  ne  rezumăm  la  ipoteza  că  populaţia
 cuvinte fiind sinonime parţiale. În istoriografia maghiară   Pentru  reconstituirea  fidelă  şi  caracterizarea   regatul arpadian atunci când, între anii 1231-1232, cetatea   românească a fost dominată cu ajutorul cetăţilor şi a sfârşit
 problematica  acestei  terminologii  fusese  rezolvată  în  a  instituţiilor  româneşti  din  Ungaria  este  necesară   Severinului era cucerită din mâinile ţaratului bulgar . Acest   prin a fi integrată în sistemul de fortificaţii prin intermediul
                                                    77
 doua jumătate a secolului al XX-lea, atunci când s-a stabilit  identificarea  proceselor  şi  a  etapelor  care  au  determinat   lucru  îl  atribuim  simplului  fapt  că  cetatea  menţionată  nu   organizării administrative. Există o serie de mărturii care
 că echivalentul latin al lui „járás” este reambulatio  sau  apariţia  lor.  Aceste  aspecte  nu  au  suscitat  un  interes   poate fi inclusă în hotarele teritoriului delimitat de graniţele   atestă  că  românii  au  fost  integraţi  în  rândul  iobagilor  de
 66
 procesus . Astfel, în fiecare comitat existau doi sau patru  deosebit pentru istoriografia românească, cu toate că, în   naturale, în situaţia în care este poziţionată în aval de gura   cetăţi, dar nu ştim dacă elitelor lor li s-a recunoscut statutul
 67
 juzi nobiliari, care activau pe un teritoriu bine delimitat, a  unele  studii  remarcăm  o  prezentare  succintă  a  evoluţiei   de vărsare a Cernei în Dunăre.  superior, în măsura în care ei nu au beneficiat de privilegii
 cărui denumire în latină este reambulatio, iar în maghiară  districtelor bănăţene. Un astfel de exemplu îl reprezintă   Relieful  şi  poziţia  strategică  a  Munţilor  Banatului   similare  cu  cele  ale  populaţiilor  colonizate.  Cetăţile  au
 este numit „járás”. Istoriografia românească nu este străină  articolul  istoricului  Viorel  Achim,  dedicat  districtelor   relevă faptul că maghiarii nu au avut altă alternativă pentru   reprezentat stâlpul organizării administrative şi prin urmare
 de existenţa subunităţilor comitatense pe care le-a denumit  de  pe  valea  Begheiului,  unde  desluşim  o  etapizare  a   cucerirea  acestui  teritoriu  decât  urmând  trei  direcţii  de   cnezatele  şi  voievodatele  au  fost  subordonate  lor. Astfel,
 plase , termen adoptat sub influenţa instituţiilor moderne.  informaţiilor  documentare,  cât  şi  a  realităţilor  din  acest   înaintare:  a)  culoarul  Timiş-Cerna;  b)  valea  superioară  a   după cum s-a consemnat deja, încă din a doua jumătate a
 68
 În cadrul sistemul administrativ această noutate nu  areal, de-a lungul veacurilor XIII-XV .     Bârzavei  şi  c)  depresiunea  Oraviţei.  Începând  cu  secolul   secolului al XIX-lea , între districtele româneşti şi cetăţi
 74
                                                                                81
 a  însemnat  o  schimbare,  ci  doar  împărţirea  comitatelor   De asemenea, menţionăm şi opinia distinsei doamne   al  XIV-lea,  în  fiecare  din  cele  trei  sectoare  vom  întâlni   a  existat  o  interdependenţă  care  poate  explica  sinonimia
 în unităţi mai mici . Însă, pe lângă cele două denumiri,  Ligia Boldea, potrivit căreia instituţiile social-politice ale   cetăţi  şi  districte  autonome,  însă,  chiar  dacă  informaţiile   dintre domeniul cetăţii şi termenului districtus.
 69
 există dovezi că subunităţile comitatelor au fost numite:  românilor  bănăţeni  au  suferit  o  transformare,  în  urma   documentare nu atestă o existenţă mai timpurie a acestor   a) Culoarul Timiş-Cerna. Această formă de relief are
 deambulatio,  transitus  sau  districtus .  În  studiul  său,  cuceririi arpadiene, proces care le-a deviat cursul firesc de   structuri  politico-administrative,  considerăm  că  ele  au   aspectul unei văi alungite care separă Munţii Banatului de
 71
 70
 care reprezintă cea mai nouă şi mai complexă abordare a  evoluţie, prin încadrarea lor în sistemul de cetăţi regale .  existat şi în secolul precedent, însă sub o altă înfăţişare.   Carpaţii Meridionali, dinspre nord-vest spre sud-est, iar în
 75
 plaselor administrative, C. Toth N. nu menţionează niciun   Istoricii  şi  cercetătorii  români  acceptă,  aproape   Pentru  organizarea  teritoriilor  ocupate  regalitatea   apropierea Dunării se curbează uşor spre vest. Considerăm
 district bănăţean, în schimb observă că, chiar dacă cuvântul  în  unanimitate,  că  instaurarea  stăpânirii  maghiare  pe   arpadiană  a  apelat  la  două  organisme  administrative:   că această direcţie a fost urmată şi de oştile maghiare, care
 districtus  este  menţionat  de  documente  cu  înţelesul  de  teritoriul Banatului s-a desfăşurat în perioada secolelor XI-  cetatea şi teritoriul său. O parte a istoriografiei a considerat
 „járás”, cu acest termen ne întâlnim atunci când izvoarele  XIII, dar nu conferă prea mult importanţă evenimentului   că  aceste  structuri  au  reprezentat  bazele  pe  care  s-au   până  la  începutul  secolului  al  XIII-lea  au  integrat  acest
 amintesc districte, scaune sau teritorii separate de comitat .  şi nici metamorfozelor politice, motiv pentru care întreaga   format ulterior comitatele . Astfel, sistemul de fortificaţii   teritoriu în cadrul regatului Ungariei, constituit la începutul
 72
                               78
   În  cazul  Banatului  medieval,  pentru  înţelegerea  perioadă  este  prezentată  de  câteva  ipoteze  generale.   şi cetăţi din lemn a asigurat coeziunea şi supunerea tuturor   veacului al XI-lea. Prezenţa lor este atestată pe linia Dunării,
 acestui  cuvânt  trebuie  să  ţinem  cont  de  caracteristicile  Desigur, cea mai mare culpabilitate o atribuim parcimoniei   populaţiilor aflate sub dominaţia Ungariei. În acest sens   la  sfârşitul  acestui  secol,  de  câteva  monede,  datate  între
 geografice  şi  etnice  ale  societăţii  din  secolele  XIV-XV.  izvoarelor documentare timpurii, pe care doar cercetarea   considerăm  că  odată  cu  includerea  Munţilor  Banatului   1077-1100,  care  au  fost  descoperite  la  Moldova  Veche,
                                                                                     82
 Desigur, observaţia ne este simplificată de etnonimul des  arheologică sistematică o poate suplini.  în  regatul  maghiar  s-a  început  construcţia  cetăţilor   Pescari, Orşova şi Mehadia , fapt ce sugerează că a existat
 întâlnit şi alăturat termenului. De aceea, este evident că   Prin  urmare  vom  încerca  să  abordăm  situaţia   care,  datorită  zonei  de  frontieră,  aveau  un  triplu  scop:   o a doua direcţie de pătrundere.
 districtus  valachorum  denumeşte  zonele  sau  teritoriile    politico-administrativă  premergătoare  momentului  în   reprezentarea autorităţii centrale, administrarea teritoriilor   Totuşi,  s-a  susţinut  că  prezenţa  constantă  a  ma-
 care  districtele  româneşti  sunt  consemnate  de  izvoarele   şi  apărarea  graniţelor.  Nu  negăm  faptul  că  înaintarea   ghiarilor  în  această  zonă  s-a  produs,  începând  cu  secolul
 64 Spre exemplu în comitatul Bratislava.  documentare.  Astfel  ne  vom  îndrepta  atenţia  asupra   maghiară a întâlnit în aceste zone comunităţi române şi   al  XIII-lea,  pe  motiv  că  ţaratul  vlaho-bulgar  a  cuprins
 65 T. Botka, Jogtörténeti tanulmányok a vármegyék szervezetéről II, în   şi teritoriul de la nordul Dunării, în special o parte a văii
 Budapesti Szemle, vol. I, 1865, p. 451; N. C. Toth, Bereg megye járásai   perioadei întunecate, din punct de vedere al surselor, din   slave, ultimele fiind în procesul final de asimilare etnică.   Cernei .  Studiul  dedicat  toponimului  Craina  de  către
                                                                   83
 középkorban, în Szabolcs-szatmár-bereg Szemle, nr. 40/2005, p. 183.  secolele  XII-XIII.  Însă,  nu  ne  vom  raporta  la  întregul   Impactul dintre cele două societăţi, aflate oarecum în
 66 P. Engel, Kamarahasza-összeírások 1427-ből, în Új Történelmi Tár,  teritoriu al Banatului medieval, ci vom lua în discuţie doar   stadii diferite de dezvoltare, s-a rezumat la încetinirea sau   istoricul Viorel Achim este interesant şi autentic, numărându-
 II/1989, p. 12.  zonele în care au fiinţat districtele româneşti, mai exact   se printre puţinele publicaţii care şi-au stabilit o asemenea
 67  N.  C.  Toth,  Lehetőségeg  és  feladatok  a  középkori  járások   ţinuturile deluroase şi montane ale provinciei.    76 SRH, II, p.490; A. A. Rusu pune sub semnul îndoielii menţinuea  temă de cercetare, dar, cu toate acestea, identificarea unui
 kutatásában, în Sz., 141/2007, p. 405.  izvorului hagiografic cu privire la existenţa cetăţii Severin, în secolele   teritoriu de graniţă al ţaratului sud-dunărean, în zona din
 68 Al. Filipaşcu, Istoria Maramureşului, Bucureşti, 1940, p. 57.  X-XI, motivând că acestă informaţie poate fi o informaţie târzie „din   jurul Mehadiei rămâne fără sprijinul unor dovezi concrete.
 69 Kristó Gy., Tájszemlélet és térszervezés a közepkori Magyarországon,   Cucerirea maghiară  perioada compilării cronicii, respectiv sec. al XIV-lea”; în Castelarea
 Szeged, 2003, p. 198.  Spre  deosebire  de  câmpie,  Banatul  montan  se   Carpatică. Fortificaţii şi cetăţi din Transilvania şi teritoriile învecinate   Propunerea sa, de datare mai timpurie a acestui ţinut de
 70 C. N. Toth, op.cit, în Sz. 141/2007, p. 406.  evidenţiază  prin  particularităţi  demografice  şi  sociale   (sec. XIII-XIV), Cluj-Napoca, 2005, p. 475, nota 4.  graniţă  este  pertinentă,  asemeni  metodelor  de  cercetare
 71  Df.  273.811:  …Ideo  in  persona  eiusdem  domini  nostri  coronati   specifice.  Evident  aşezările  şi  comunităţile  umane  din   77 Viorel Achim consideră că banatul de Severin a fost întemeiat în  utilizate, însă premisele adoptate par eronate.
 regis  graciosissimi  ac  etiam  in  persona  domini  et  amici  nostri   această zonă s-au constituit acolo, unde relieful accidentat   perioada  cuprinsă  între  primăvara  anului  1232  şi  luna  august  1233,
 comitis  comitatus  predicti  vobis  firmiter  precipientes  committimus,   motivând că această structură militară a fost creată în conformitate cu   79 Legenda Sancti Gerardi, cap. X: „...multitudine militum et nobilium
 quatenus  acceptis  presentibus  in  antefatum  districtum  Mathiusfelde   a  permis  acest  lucru,  în  special  în  depresiunile  şi  văile   obiectivul  de  întărire  a  frontierelor  sud-estice,  pe  fondul  conflictelor   suorum, supra quos dominium exercebat”.
 congregatione  generalem  nobilium  in  festo  Sancti  Georgii  nunc  râurilor. De aceea, considerăm că baza întregului proces   militare cu Bulgaria; Despre vechimea şi originea Banatului de Severin,   80 T. Nägler, Transilvania între 900 şi 1300, în Istoria Transilvaniei,
 proxime venturo in locis alias fieri solitis celebrandam; tandemque et   în RI, s.n., 5/1994, nr. 3-4, p. 236.  vol.I, coord. I.A. Pop, T. Nägler, Cluj-Napoca, 2003, p. 229-230.
 sedem iudiciariaa feria secunda proxime post sub penis alias consuetis   73 F. Pesty, A Szörény vármegye hajdani oláh kerületek, p. 6,12.  78 Gy. Kristo, Ardealul timpuriu (895-1324), Szeged, 2004,  p. 140;   81  F.  Pesty,  A  Szörény  vármegye  hajdani  oláh  kerületek,  Budapest,
 irremisibiliter persolvendis proclamari et per dictos nobiles quartum   74 V. Achim, Banatul în Evul Mediu, Bucureşti, 2000, p. 13-22.  Idem,  Szent  István  király,  Budapest,  2001,  p.  70-75;  Gy.  Bonis,   1876, p. 6-12.
 iudicem nobilium inter eos eligi et statuere faciatis.  75 L. Boldea, Nobilimea românească din Banat în secolele XIV-XVI,   Hűbériség és rendiség a középkori magyar jogban, ediţie E. Balogh,   82 A. Bejan, op. cit., în SIB, 14/1988, p. 87.
 72 N. C. Toth, op.cit., în Sz. 141/2007, p. 406.  Reşiţa, 2002, p.13-17.  Budapest, 2003, p. 77-76, 82.  83 V. Achim, Banatul, p. 168-174.

 Pag. 26                                                                                                 Pag. 27
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34