Page 26 - Revista Morisena_4_2016

MORISENA nr. 4/2016 Revistă trimestrială de istorie

întregului studiu, autorul nu lasă impresia că ar diferenţia timpului unele aşezări ale sale au trecut sub jurisdicţia Unul dintre puţinele districte care nu mai beneficiaseră comitatelor . Însă, tocmai prezenţa nobilimii locale
60
cele două oraşe, cu toate că stabilise această premisă de districtelor vecine. Totuşi, în linii mari, districtul din de o cercetare amănunţită este tratat într-o lucrare distinctă . reprezintă garanţia pentru existenţa administraţiei proprii.
53
la primele însemnări , probabil datorită însuşirii, cu interiorul culoarului Timiş-Cerna, a înglobat la sfârşitul Aşezarea geografică, localităţile şi instituţiile provinciei Referiri succinte la adresa districtelor româneşti întâlnim
42
anumite rezerve a teoriei lui Pesty Frigyes, încă populară secolului al XIV-lea, localităţile cuprinse între Teregova la Comiat sunt prezentate exhaustiv de către istoricul arădean . în sinteza dedicată istoriei românilor, apărută la începutul
54
în această perioadă. Astfel, patru ani mai târziu, dezbate nord şi Orşova la sud . De altfel, toate studiile sale cu privire la instituţiile româneşti secolului al XXI-lea . Subiectul este abordat specific lucrărilor
48
61
acelaşi subiect, afirmându-şi adeziunea faţă de opinia lui Districtele bănăţene au intrat şi în atenţia cunoscutului şi districtele bănăţene sunt cuprinse într-o lucrare nu foarte cuprinzătoare, ce prezintă o tematică generală.
Ioachim Miloia cu privire la identitatea Căvăranului . De istoric Radu Popa. Studiul său nu este fundamentat pe cuprinzătoare, însă, după cum menţionam, semnificativă Desigur, nu putem omite contribuţiile şi opiniile
43
această dată, situaţia celor două târguri, în a doua jumătate izvoare documentare, ci are meritul de a pune în valoare pentru istoriografia românească. distinsului istoric bănăţean Ioan Haţegan, care a abordat
a secolului al XVI-lea, este redată analog şi comparat. materialul arheologic, care aduce informaţii inedite cu În rândul istoricilor bănăţeni care au cercetat tematica deseori, însă dintre numeroasele studii, men-
Acelaşi district al Caransebeşului, separat în cele privire la istoria districtului Caransebeş. În fapt autorul tematica districtelor româneşti se numără Dumitru ţionăm doar însemnările dintr-o lucrare mai recentă, care
două unităţi componente Sebeş şi Caran, reprezintă prezintă etapele de construcţie a cetăţii Sebeş şi importanţa Ţeicu. În lucrarea sa dedicată Banatului montan, pot fi catalogate drept concluziile domniei-sale cu privire
obiectul unui alt studiu realizat de Alexandru Horvath, care sa în raport cu districtul românesc . directorul muzeului din Reşiţa conferă un subcapitol la instituţiile medievale româneşti, din provincia situată
49
avansează un punct de vedere inedit . Potrivit opiniei sale, O prezentare mai detaliată a districtelor româneşti districtelor din zona montană şi colinară a provinciei. la sud de Mureş. În acest studiu districtele româneşti
44
istoria districtului Caransebeş poate fi rezumată la patru a fost realizată de academicianului Ştefan Pascu, în De altfel, unităţile româneşti nu sunt prezentate succint, sunt prezentate ca fiind dovada indubitabilă a organizării
etape: 1) în secolul al XIV-lea a exista o singură provincie, ultimul volum al sintezei dedicate istoriei Transilvaniei. ci detaliat, iar unele opinii mai vechi sunt contestate. sociale şi politice a populaţiei româneşti din regatul
numită Sebeş, care încorpora întregul teritoriu al viitoarelor Istoricul ardelean a prezentat atât evoluţia districtelor Identificarea districtului Cuieşti, realizată de Pavel Ungariei, menţionându-se că atestarea lor documentară
opt districte privilegiate , de la Dunăre şi până la Lugoj; 2) privilegiate, cât şi a celor neprivilegiate din Banat, Binder este contramandată de ipoteza potrivit căreia, debutează în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Pe de
45
apoi, în anul 1370 provincia iniţială se divizează în patru, până la finele secolului al XVI-lea, susţinând că pentru această formaţiune teritorială era situată la vest de altă parte, districtele sunt definite drept instituţii cu scop
ulterior opt districte; 3) între finalul secolului XV-lea şi întregul areal bănăţean există mărturii pentru 33 de districtul Bârzava, în zona colinară . Interesantă este şi politic şi administrativ, iar în ciuda practicilor notarilor,
55
începutul celui următor se afirmă drept autoritate politică districte, „mai puţine la câmpie, mai numeroase în opinia domniei-sale cu privire la constituirea districtelor care au utilizat şi alte cuvinte pentru denominarea lor
banul de Caransebeş şi Lugoj, perioadă în care Mehadia zonele depresionare” . Numărul acesta a rezultat în în secolul al XIII-lea , perioadă de transformări sociale (provincia, comitatus, sedes, pertinentis, possessio),
56
50
a fost reîncadrată în componenţa districtului; 4) începutul urma enumerării tuturor toponimelor care au beneficiat, şi instituţionale la nivelul întregului regat. acestea nu pot fi confundate cu niciuna dintre unităţile
secolului XVII este numită perioada comitatului Severin şi măcar o singură dată de apelativul districtus. Tocmai, În perioada recentă, districtului Lugoj i-a fost dedicat administrative enumerate .
62
a celor opt districte româneşti . această practică demonstrează că nu a fost întreprinsă un alt studiu, semnat de către Ibolya Şipoş, care consideră Cea mai recentă sinteză despre istoria românilor
46
Ipoteza lui Horvath se dovedeşte surprinzătoare, o analiză critică a izvoarelor, iar studiul terminologiei a că centrul administrativ al acestuia era cetatea Jdioara. Cu din Transilvania şi Ungaria a fost redactată de domnul
detaşându-se de canoanele istoriografiei româneşti, dar, fost omis. Adoptarea unei asemenea metode de cercetare această ocazie sunt aduse în discuţie privilegiile românilor profesor Ioan Aurel Pop. Lucrarea intitulată „Din mâinile
pentru că nu reuşeşte să aducă argumente solide, opinia a afectat implicit şi rezultatul întregii lucrări, care însă îşi din districte, despre care se afirmă că au fost obţinute, cel mai vlahilor schismatici...” conferă un capitol cnezatelor şi
sa nu se bucură de popularitate în rândul istoricilor, fiind păstrează meritul de a fi printre primele studii româneşti devreme, în veacul al XIV-lea, odată cu apariţia pericolului districtelor româneşti. Potrivit concluziilor distinsului
mai degrabă ignorată. De altfel, carenţele ipotezei sale de amploare dedicate acestei teme. otoman . De asemenea, autoarea apreciază că motivul academician, a căror veridicitate impune un alt punct
57
rezidă în absenţa unei tratări critice a izvoarelor, respectiv Istoria districtelor româneşti a fost mult îmbogăţită pentru care doar opt dintre acestea au fost privilegiate se de vedere în detrimentul opiniilor conservatoare ale
lipsa analizării terminologiei. ca urmare a focalizării cercetărilor asupra mecanismelor datorează faptului că poziţia lor geografică a reprezentat o istoriografiei româneşti: „Districtele în sine nu sunt creaţii
Relaţiile româno-maghiare, din perioada primelor lor de funcţionare internă. Un asemenea merit este atribuit zonă strategică, care, în mare parte, corespunde cu hotarele ale românilor, ci doar formule de a denumi în limba de
atestări ale districtului Mehadia au intrat în atenţia lucrării semnate de academicianul Ioan Aurel Pop, viitorului regiment de graniţă din perioada habsburgică . cancelarie anumite instituţii politico-teritoriale ale
58
istoricului Costin Feneşan, care a inclus acest subiect într- despre instituţiile româneşti. În rândul acestora, domnia- În cea ce priveşte delimitările administrative şi geografice românilor, de tipuri apropiate, dar totuşi diferite” .
63
un studiu publicat la finalul deceniului opt al veacului trecut. sa prezintă exhaustiv adunările nobiliare şi cneziale din ale comitatului Timiş sunt perpetuate ipotezele mai vechi,
Pe baza informaţiilor documentare care atestă dreptul districtele bănăţene, în perioada secolelor XIV-XVI . ale istoricilor maghiari, deoarece hotarele acestuia nu sunt Terminologie
51
de stăpânire specific românilor, domnia-sa apreciază că În general, sunt puţine studiile care şi-au adus localizate foarte clar şi nici detaliat în raport cu cele ale Pentru societatea multietnică şi multiconfesională
populaţia română a fost organizată administrativ, anterior un aport mai semnificativ la cunoaşterea istoriei banatului de Severin. Eronată este şi observaţia potrivit din regatul maghiar, a cărui complexitate instituţională
anului 1376, deci înaintea primei menţionări a districtului, districtelor bănăţene, în rândul cărora enumerăm căreia denumirea alternativă a districtelor drept comitate, era dublată de multitudinea privilegiilor acordate atât
care reprezenta în sine un mod de orânduire a românilor, lucrările lui Viorel Achim. Un prim articol l-a dedicat provincii ori scaune de judecată se datorează greşelilor stărilor, cât şi grupurilor etnice, se cuvine identificarea
bazat pe norme judiciare mai vechi . Pe de altă parte districtelor neprivilegiate, din nord-estul provinciei, dactilografice . şi denumirea corectă a organismelor şi instituţiilor
59
47
susţine că cele opt districte privilegiate au avut statutul insistând asupra modului de organizare impus de Încercând să sugereze subtil că districtul Lugoj politico-administrative. Desigur, în cazul limbii române
de districte regale, a căror centru politico-administrativ regalitatea maghiară. Autorul redă etapele procesului nu făcea parte din comitatul Timiş, autoarea afirmă că s-a încetăţenit practica – din motive lingvistice – de a
şi militar l-au constituit cetăţile coroanei. Desigur, de la de constituire a districtelor, fără a evidenţia mai detaliat centrul politico-administrativ şi militar al districtelor a fost denumi fiecare instituţie în parte, prin preluarea termenilor
această opinie şi până la nominalizarea districtelor drept întreaga metamorfoză instituţională. Potrivit opiniei reprezentat de cetăţi, care, prin castelanii lor, în calitate de latini, care sunt adaptaţi regulilor gramaticale curente.
unităţi administrative nu ar fi decât un pas, însă Feneşan sale, domeniile regale au avut un rol determinant pentru reprezentanţi ai autorităţii centrale, le-au desprins de sub Din acest motiv este lesne de înţeles că numele sub
evită detalierea unei asemenea realităţi. În cea ce priveşte individualizare, într-o etapă ulterioară, a unor teritorii jurisdicţia nobilimii şi astfel le-au scos din componenţa care sunt cunoscute instituţiile politico-administrative
Mehadia, reţinem afirmaţia sa cu privire la caracterul omogen româneşti, menţionate sub numele de districtus româneşti provine din latinul districtus valachorum,
deschis al districtului, datorită faptului că de-a lungul walachales, a căror evoluţie politico-administrativă este 53 Idem, Districtul Comiat. Contribuţie la geografia istorică a
prezentată, până în secolul al XV-lea . Banatului în evul mediu, în AB, II/1993, p. 245; Idem, Banatul în Evul 60 Ibidem, p. 604.
52
42 Ibidem, p. 157, nota 1. Mediu, Bucureşti, 2000, p. 26. 61 Şt. Pascu, Şt. Olteanu, Consolidarea societăţii pe teritoriul României
43 Idem, Despre privilegiile Caransebeşului şi Căvăranului în a doua 48 Ibidem, p. 270. 54 Ibidem, p. 26-43. în a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi la începutul secolului
jumătate a secolului al XVI-lea, în AIIC, XX/1977, p. 304. 49 R. Popa, Caransebeş şi districtul său românesc în secolele X-XIV, în 55 D. Ţeicu, Banatul Montan, p. 438-439. următor, c. Structuri sociale; consolidarea relaţiilor feudale, în Istoria
44 Al. Horvath, Contribuţii la delimitarea administrativă şi juridică a SCIVA, 40/1989, p. 361-367. 56 Ibidem, p. 454. Românilor, vol. III, coord. Acad. Şt. Pascu, Acad. R. Theodorescu,
districtelor Sebeş şi Caran, în StComC, II/1977, p. 403-407. 50 Şt. Pascu, Voievodatul IV, p. 40. 57 I. Şipoş, Aspecte social-politice din districtul Lugoj până la Bucureşti, 2001, p. 549.
45 Districtul Comiat lipseşte din acestă enumerare. 51 I. A. Pop, Instituţii medievale româneşti. Adunările cneziale şi nobiliare jumătatea secolului al XVIII-lea, în AB. s.n., VII-VIII/1999-2000, p. 62 I. Haţegan, Habitat, p. 81-86.
46 Al. Horvath, op. cit., în StComC, II/1977, p. 406-407. (boiereşti) din Transilvania în secolele XIV-XVI, Cluj-Napoca, 1991, p. 120-163. 601-619. 63 I. A. Pop, Din mâinile vlahilor schismatici... Românii şi puterea în
47 C-tin Feneşan, Districtul românesc Mehadia la sfârşitul secolului al 52 V. Achim, Districtele medievale româneşti de pe valea superioară a 58 Ibidem, p. 605. Regatul Ungariei medievale (secolele XIII-XIV),Bucureşti, 2011, p.
XIV-lea, în Banatica, 5/1979, p. 267. Begheiului, în AIIC, XXX/1990-1991, p. 25-30. 59 Ibidem, p. 603. 163.

Pag. 24 Pag. 25