Page 33 - Revista Morisena_4_2016
P. 33

MORISENA nr. 4/2016                                                               Revistă trimestrială de istorie



 De fapt, în perioada iernii grele 1769-1770 lucrările  trebuiau  să  propună  atribuirea  către  uzină  a  unui  „teren   erau daţi în exploatare. În total, la aceste prospecţiuni luau  simultană a două furnale înalte, a trei fierării pentru drugi
 mai  mult  au  stagnat,  fiind  reluate  mai  serios  abia  din  suficient”,  pe  lângă  păşunile  de  pe  malul  Bârzavei  care   parte opt oameni. (40) La construcţia unui furnal lucrau  de fier şi a uneia pentru unelte, toate urmând a fi dotate
 primăvara următoare. (26) Dar şi în 1770 ele au mers destul  urmau a fi ocupate de uzină. În special trebuia repartizat un   13 zidari şi 2 băieţi, dintre aceştia patru fiind afectaţi în  cu cuptoare proprii de încălzire, şi a unui atelier de poleit.
 de greu, atât datorită muncilor agricole care îi reţineau pe  lot de pădure „care să asigure pe termen suficient uzinele.”   săptămâna respectivă de diferite boli. Ei izbutiseră totuşi  Ceva mai târziu s-a trecut şi la construirea unui depozit de
 ţăranii români, cât şi a unor maladii palustre care îi afectau  (35)  De  asemenea,  era  necesară  tăierea  imediată  a  unei   să termine de ridicat zidul de sprijin superior al furnalului  cherestea şi a unor şoproane pentru depozitarea mangalului
 pe muncitorii germani, generate de terenul mlăştinos care  cantităţi de lemne pentru arderea varului şi a cărămizilor,   şi să ridice în întregime şi să tencuiască zidurile laterale ale  şi a pieselor gata fabricate. (46)
 emana gaze şi era plin de insecte. (27)  de dorit cât mai aproape de uzina în construcţie. Exista de   canalului de scurgere de la camera de angrenaje, ca şi zidul   Din  păcate,  unul  dintre  părinţii  industriei  reşiţene
 Cnezii (primarii) satelor româneşti erau obligaţi să  altfel deja o mare cantitate de copaci tăiaţi, care puteau   de  fronton  inferior.  Un  număr  de  15  dulgheri  pregăteau  nu  a  rămas  în  regiune  până  la  finalizarea  construcţiilor,
 prezinte iobagi cu căruţe pentru robotă, fiind răspunzători  fi  transformaţi  pe  loc  în  mangal.  În  plus,  era  solicitată   şi  fasonau  lemnul  necesar  acoperişului  forjei.  În  total,  deoarece,  recunoscându-i-se  capacitatea  şi  meritele,  a
 personal pentru executarea ordinelor de către aceştia. În  şi  înfiinţarea  în  zona  apropiată  a  unui  sat  de  cărbunari.   în acel moment participau la lucrări un număr de 172 de  fost mutat din această regiune. Este vorba despre Delius,
 acest  fel,  autorităţile  nu  trebuiau  să  ii  retribuiască  pe  Totodată, trebuia construit în condiţii acceptabile drumul   oameni, dintre care: 42 la zidărie, 16 la mortar, var şi săpat,  care  la  8  septembrie  1770  a  fost  numit  profesor  de
 ţăranii români, ci doar pe meseriaşii germani, care erau  dintre Bocşa şi Reşiţa, prin contribuţia uzinei şi a ţăranilor   20  la  săparea  fundamentului  pentru  forjă,  30  la  canalul  tehnica exploatării miniere şi de topografie la Academia
 într-un număr mult mai mic. (28) Cei din urmă erau la   de apă al forjei şi 64 la canalul de scurgere. (41) Pentru  de ştiinţe montanistice şi silvice de la Schemnitz (astăzi
 rândul  lor  foarte  afectaţi  de  febra  palustră  cauzată  de   transportul materialelor necesare erau folosite un număr  Banska Stiavnica, în Slovacia). El nu va participa deci la
 mocirlele  inundaţiei  Bârzavei,  astfel  încât  Oficiul  din   de 48 de căruţe. În 15 septembrie fusese repus în funcţiune  inaugurarea uzinelor reşiţene, la a căror edificare a avut
 Bocşa a fost nevoit să trimită la Reşiţa un subchirurg cu    unul dintre cele mai mari merite. Nici la Schemnitz nu va
 medicamentele necesare. (29)                                 rămâne  prea  mult,  doar  până  în  martie  1772,  după  care
 În paralel cu demararea lucrărilor, a fost abordată          catedra pe care o ocupase va fi vacantă timp de 35 de ani.
 şi problema suprafeţelor de pădure şi de păşune cu care      El a fost numit în continuare consilier de curte al Oficiului
 trebuiau  dotate  noile  uzine  pentru  a-şi  putea  începe   cameral şi montanistic de la Viena. (47)
 activitatea.  O  primă  examinare  la  faţa  locului  a  fost     La  Reşiţa,  lui  i  se  datorează  în  exclusivitate
 efectuată la 28 noiembrie 1769. Conducătorii lucrărilor de   proiectarea şi executarea canalului de aducţiune a apei din
 pe teren solicitau mereu predarea suprafeţelor respective,   Bârzava  pentru  nevoile  instalaţiilor  industriale  acţionate
 întrucât aveau nevoie de un teren împădurit care trebuia     prin roţi hidraulice. Acest canal face parte intrinsecă din
 împărţit în 60 de secţiuni şi să poată da anual o cantitate   istoria Reşiţei, fiind denumit „Ierugă” de locuitorii români
 de  8.000  de  stânjeni  de  cărbune,  precum  şi  lemnele  de   şi  „Schmelzgraben”  („Canalul  topitoriei”)  de  către  cei
 construcţie  necesare.  Totodată,  comuna  Târnova  era      germani.  El  avea  o  lungime  totală  de  1.723  de  stânjeni
 obligată să livreze anual uzinelor o cantitate de 110 căpiţe   (3.267,5 metri). (48)
 de fân pentru hrana animalelor de tracţiune. (30)                 În  timpul  comunismului,  canalul  lui  Delius  a  fost
 O comisie de la Timişoara a sosit pe teren abia la  din zonă. De altfel, şi însăşi uzina trebuia să fie construită   acoperit cu plăci betonate, astfel încât el nu mai poate fi
 21 aprilie 1770, când a fost desemnată suprafaţa necesară,  tot prin robotă, trebuind a fi indicate satele care urmau să   văzut  astăzi  de  locuitori,  cu  excepţia  gurii  de  vărsare  în
 dar ea tot nu a fost predată uzinelor. Ca urmare, la 18 mai  fie supuse acesteia. (36) La comisia sus-amintită urmau   şi cuptorul de var. Fuseseră fabricate 70.000 de bucăţi de  Bârzava. El acum este un canal subteran, care colectează
 Redange şi controlorul Schumann de la uzina din Bocşa  a  lua  parte  şi  metalurgul  Schrop  din  Ocna  de  Fier  şi   cărămidă, producţia urmând a continua până la 100.000,  dejecţiile  din  zona  veche  a  oraşului. Astfel  a  fost  tratat
 solicitau  din  nou  predarea  ei,  apoi  făceau  acelaşi  lucru  dulgherul Korb, „responsabil pentru construcţia uzinelor   care urmau a fi arse toate împreună. De asemenea, fuseseră  de către regimul comunist unul dintre simbolurile Reşiţei
 Wöginger şi Delius, însă fără rezultate în acel moment.  reşiţene”, pentru că ambii cunoşteau foarte bine zonele   aduse 4.100 de bucăţi de şindrilă. Maistrul zidar Klesko  industriale!  Totuşi,  traseul  lui  poate  fi  descris  după
 (31) Predarea terenului va fi făcută abia în anul 1773. (32)  păduroase de aici. (37)  s-a  îmbolnăvit  din  4  septembrie,  iar  maistrul  dulgher  configuraţia vechilor străzi, care au fost construite tocmai
 La 8 martie 1770 era emisă o notă a contelui Clary   Pe măsură ce se derula activitatea de construire a   Korb  plecase  de  cinci  zile  din  cauza  neplătirii  diurnei.  în  raport  cu  această  cea  mai  veche  lucrare  din  oraş.  El
 către Direcţiunea minieră din Oraviţa, prin care se amintea  uzinei, erau întocmite rapoarte săptămânale privind mersul   Momentul  era  dificil,  deoarece  acum  trebuia  amplasat  îşi  ia  apele  din  Bârzava  în  dreptul  stăvilarului  de  pe
 faptul că din acel moment aceasta trebuia să facă rapoarte  lucrărilor, trimise la Direcţiunea Minieră din Oraviţa. Din   fundamentul forjei şi trebuia începută zidăria. De aceea,  strada Digului din zona Stavila (care poate fi văzut de pe
 împreună cu Schöner în privinţa mersului lucrărilor. (33)  păcate, nu s-a păstrat până astăzi decât un singur astfel   pentru  supravegherea  muncitorilor  fusese  angajat  la  13  pasarelă).  Mai  departe,  trece  printre  strada  Castanilor  şi
 Prospectările  din  regiune  dând  rezultate  foarte  de raport, pentru săptămâna 10-15 septembrie 1770, dar   septembrie bocşanul Klimek. (42)  deal, imediat prin spatele caselor. Albia lui se continuă mai
 bune,  la  13  martie  1770  Wöginger  şi  Delius  raportau  din  conţinutul  lui  aflăm  informaţii  extrem  de  preţioase   Documentele vremii ne mai spun că salariul lunar  jos (ca altitudine) de Grădina zoologică, apoi merge în linie
 descoperirea  de  minereu  de  fier  la  Slamina  (Doman),  despre  modul  în  care  se  năştea  noul  centru  industrial.   al maistrului zidar Martin Klesko era de 45 de florini, iar  dreaptă pe lângă strada numită semnificativ Canalului până
 care avea o grosime de 5 picioare (1,58 metri) şi era atât  Ne putem da seama ce nepreţuită sursă de informaţii ar   remuneraţia pentru o zi de lucru a maistrului dulgher Peter  la bariera feroviară de pe strada Oituz. De acolo pătrunde
 de bogat, încât de la Ocna de Fier nu ar mai trebui să se  fi  constituit-o  totalitatea  acestor  rapoarte,  dar  la  atâţia   Korb era de 1 florin şi 30 de creiţari. (43) În acelaşi timp,  în spaţiul uzinei (actualul T.M.K.), trece pe lângă clădirea
 aducă  minereu,  unul  dintre  furnalele  viitoare  putând  fi   ani distanţă de atunci, un document original datând din   muncitorii  zidari,  originari  din  zonele  Oraviţa  şi  Sasca,  numită şi ea semnificativ „Ierugă” de pe strada Feroviarului
 aprovizionat  în  permanenţă  din  acest  zăcământ  situat  acea perioadă este o mare raritate. Raportul la care ne-  erau retribuiţi cu 36 de creiţari pe zi, „deloc de invidiat  (sediul  impiegaţilor  de  la  T.M.K.),  apoi  coteşte  pe  la
 foarte aproape. (34)  am  referit  a  fost  întocmit  de  către  topograful  minier  J.   pentru acele vremuri şi pentru situaţia dată.” (44) Cu toate  poalele Dealului Crucii. Din uzină iese în capătul străzii
 La  18  aprilie  1770,  Wöginger  şi  Delius  trimiteau  Hierchenröder şi de către conducătorul de lucrări Lorenz   acestea, şi chiar cu munca neretribuită a ţăranilor iobagi,  Ştefan cel Mare, după care o ia prin spatele acestei străzi,
 unele  instrucţiuni  maistrului  minier  Redange  şi  Rudolph. (38) El cuprindea totodată şi câteva aprecieri ale   preliminarul  de  cheltuieli  întocmit  la  12  ianuarie  1770,  către autogară. De acolo traseul său este drept, ieşind în
 controlorului  uzinei  din  Bocşa,  Schumann,  referitoare  lui Wöginger din 24 septembrie. Acesta hotăra trimiterea   cuprinzând suma de 37.809 florini şi 28,5 creiţari, a fost  strada Crişan, apoi în strada Bega, iar gura de vărsare se
 la  preluarea  terenului  Reşiţei  şi  a  pădurilor  necesare.  chiar de a doua zi a încă opt zidari la Reşiţa, care urmau   în cele din urmă cu mult depăşit de valoarea construcţiei,  află  imediat  lângă  sediul  Casei  corpului  didactic  (fostă
 La  20-21  aprilie  urma  să  sosească  la  Bocşa  o  comisie  a fi remuneraţi zilnic cu câte 36 de creiţari. Ei urmau a fi   lucru  care  poate  fi  dedus  din  faptul  că  numai  pentru  Vila Koch, fost restaurantul „Cărăşana”, fost Inspectoratul
 în acest scop, din care trebuiau să facă parte şi Redange  dotaţi şi cu pături şi haine. (39)  lucrările de tâmplărie şi dulgherie s-a cheltuit în final suma  şcolar). Această gură de vărsare a apelor canalului înapoi în
 şi  Schumann,  ca  reprezentanţi  ai  Direcţiunii  Miniere.   Raportul  propriu-zis  preciza  că  erau  în  curs   de 6.864 de florini şi 7 creiţari. (45)  Bârzava se vede de pe partea cealaltă a râului, din dreptul
 Prin aceste instrucţiuni le era amintită atitudinea pe care  prospectări de minereu de fier în zona Reşiţei, găsindu-se   În orice caz, se poate spune că începând mai ales din  blocului „Romarta”. Este singurul lucru vizibil astăzi din
 trebuiau  să  o  adopte  în  cadrul  comisiei  respective.  Ei  către apus „bulgări rotunzi de minereu de fier”, care deja   primăvara anului 1770 se lucra în mod susţinut la ridicarea  acest canal care se confundă cu istoria Reşiţei.


 Pag. 30                                                                                                 Pag. 31
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38