Page 37 - Revista Morisena_4_2016

MORISENA nr. 4/2016 Revistă trimestrială de istorie

Modul în care s-au ridicat o uzină şi o localitate pe 33 Arhiva Muzeului Banatului Montan Reşiţa, ms, Dr. Constantin-Tufan Stan triviale” . În textul decretului era amintit şi un episod de
11
un teren gol, într-un termen destul de scurt, demonstrează nr. inv. 9.364. vitejie, petrecut în anul 1797, când, prin diligenţele sale,
avântul pe care îl luase dezvoltarea industrială în Imperiul 34 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 68. (Lugoj) „cu dispreţul neîndoios al vieţii sale şi cu o dexteritate
austriac, care a ştiut unde şi cât să investească pentru a 35 Rudolf Gräf, Două documente…, p. 261. extraordinară”, protopresbiterul lugojean a eliberat doi
folosi la maximum resursele oferite de natură. Naşterea 36 Ibidem. magistraţi ai comitatului, care fuseseră răpiţi de o ceată
Reşiţei, reconstituită de noi în studiul de faţă, poate servi 37 Ibidem. Mihail Bejan, autorul primei de tâlhari (v. Decret de înnobilare, semnat de împăratul
oricând drept model al unui profesionism într-adevăr 38 Arhiva Muzeului Banatului Montan Reşiţa, ms, traduceri în limba română Francisc al II-lea, redactat în limba latină, tradus în
ridicat la nivel de artă. nr. inv. 28.152. limba română de canonicul Nicolae Muntean – colecţia
39 Rudolf Gräf, Două documente…, p. 263. a Cronicii notarului anonim al arh. Mihai Angelo Bejan). Potrivit uzanţelor, bravului
Note: 40 Ibidem. locuitor al comitatului Caraş, primit în „Ceata şi numărul
1 Gheorghe Cimponeriu, Din istoricul Reşiţei, în 41 Ibidem. regelui Béla adevărat al nobililor de origine veche şi neîndoielnică
Buletinul U.D.R., vol. I, nr. 2, Reşiţa, decembrie 1930, 42 Ibidem, p. 263-264. ai Regatului nostru Ungar şi părţilor anexe, […] ca să
p. 61. 43 Idem, Domeniul bănăţean al StEG…, p. 117. se bucure de acele graţii, onoruri, concesiuni, privilegii,
2 Ibidem, p. 62. 44 Victor Brătfălean, 25 de ani de mişcare libertăţi, drepturi, prerogative şi scutiri”, i-a fost atribuit
3 Antoniu Marchescu, Uzinele din Reşiţa, ms. muncitorească la Reşiţa 1903-1928, Reşiţa, 1998, p. 19. Protopopii Constantin şi Ştefan Athanasievici un blazon nobiliar şi pecetea imperială.
dactilo, în Arhiva Muzeului Banatului Montan Reşiţa, nr. 45 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 68-69. Constantin Athanasievici a fost şi un fervent
inv. 10.526, p. 1. 46 Ibidem, p. 67; Ion Păsărică, op. cit., p. 11. După căderea oraşului susţinător al învăţământului lugojean. Primele încercări de
4 Rudolf Gräf, Două documente referitoare la 47 Volker Wollmann, Dezvoltarea tehnicii miniere Moscopole (1788), o serie instituţionalizare a învăţământului lugojean au avut loc în
începuturile furnalelor din Reşiţa, în Banatica, Reşiţa, 8, din munţii cărăşeni în a doua jumătate a secolului al XVIII- de macedoromâni), între anul 1718, când episcopul romano-catolic din Timişoara
1985, p. 255. lea, în Banatica, Reşiţa, 1, 1971, p. 200. care şi ascendenţi ai familiei a trimis la Lugoj doi călugări minoriţi. Öffentliches
5 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 63. 48 200 ani de construcţii de maşini…, vol. I, p. 55. Athanasievici, s-au stabilit Gymnasium, constituit ca tip de şcoală medievală (şcoală
6 Ibidem, p. 66. 49 Rudolf Gräf, Amenajări hidrotehnice din judeţul în Banat, situaţia financiară gramaticală latină), avea la început patru clase gramaticale,
7 Rudolf Gräf, Domeniul bănăţean al StEG 1855- Caraş-Severin în sec. XVIII-XX, în Banatica, Reşiţa, 8, prosperă permiţându-le cum- apoi, din 1842, a devenit şcoală secundară completă, cu șase
1920. Din istoria industrială a Banatului montan, Reşiţa, 1985, p. 293-294. părarea unor proprietăţi, obţi- clase (Lohan [1922]). În 30 septembrie 1822, prin decizia
1997, p. 334. 50 Antoniu Marchescu, op. cit., p. 3. nerea unor titluri nobiliare şi cu nr. 1.854 a Congregaţiei Universităţii Comitatense, la
8 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 64. 51 Arhiva Muzeului Banatului Montan Reşiţa, ms, implicarea în viaţa culturală, propunerea baronului Venkheim, se înfiinţase o şcoală
9 Rudolf Gräf, Două documente…, p. 255. nr. inv. 10.399. politică şi religioasă, prin cu limba de predare maghiară, iar în 10 decembrie 1823,
Baziliu Petrovici, vicecomite al comitatului Caraş, a propus
10 Ibidem. 52 Ibidem, nr. inv. 28.123; Rudolf Gräf, Două care au contribuit la procesul fondarea unei Şcoli Gramaticale Latine pentru tinerii
11 Ibidem, p. 255-256. documente…, p. 257. de emancipare a populaţiei studioşi lugojeni, „decisul” fiind obţinut prin stăruinţa
12 Ibidem, p. 256. 53 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 68. româneşti bănăţene. Din juzilor districtuali, a directorului şcolilor districtuale, Ioan
13 200 ani de construcţii de maşini la Reşiţa 1771- 54 Costin Feneşan, Asistenţa socială şi lupta mi- rândul acestor familii de ne-
1971, vol. I, Reşiţa, 1971, p. 62. nerilor din Banat în a doua jumătate a veacului al XVIII- Blazonul nobiliar gustori aromâni au făcut parte Mihuţiu, şi a protopopului Athanasievici („Desceptarea”,
Lugoj, I, 46, 1880, 193-194, şi I, 47, 1880, 197-198:
14 Rudolf Gräf, Domeniul bănăţean al StEG…, lea, în Banatica, Reşiţa, 3, 1975, p. 169. al familiei Athanasievici şi fraţii Constantin şi Naum Urzirea şi fazele Gimnaziului din Lugoj).
p. 117. 55 Arhiva Muzeului Banatului Montan Reşiţa, ms, Popovici (porecliţi Mocioni), Ştefan Athanasievici, unul din fiii săi, ajuns protopop al
15 Ion Păsărică, Monografia Uzinelor de Fier nr. inv. 11.395. proprietari ai domeniului Lugojului între 1802 şi 1847 (după un stagiu la Caransebeş),
şi Domeniilor din Reşiţa şi frumuseţea naturală a 56 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 68. Foeni, Pavel Ioanovici Caliva şi fiul său Gheorghe Ioa- a fost cosemnatar, în 1807, al Recursului Maiestatic, alături
împrejurimilor, Bucureşti, 1935, p. 11. 57 Ibidem. novici, cu merite pe tărâm bisericesc şi politic (cu domenii de preoţii Dimitrie Ţichindeal (Becicherecu Mic), Petre
16 Rudolf Gräf, Două documente…, p. 257. 58 Victor Brătfălean, op. cit., p. 20. la Duleu şi Valea Mare, în comitatul Caraş), fraţii Chiril şi Popovici (Bocşa) şi George Petrovici, protopopul Belinţului,
17 Ibidem. 59 Dan Gh. Perianu, op. cit., p. 36. Cristofor Naco (proprietarii domeniului Sânnicolau Mare, iniţiatorul petiţiei înaintate împăratului Francisc al II-lea.
18 Georg Hromadka, Scurtă cronică a Banatului 60 http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz-Joseph_ unde au salvat celebrul tezaur), Crăciun-Karácsony Părintele lugojean a fost acela care a împlinit vechea dorinţă
montan, 1995, p. 40. M%C3%BCller_von_Reichenstein. (urmaşii săi vor achiziţiona, mai târziu, domeniile a lugojenilor, însuşirea „filarmoniei cântării” (cântarea pe
19 http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz-Joseph_M% 61 Rudolf Gräf, Domeniul bănăţean al StEG…, Banloc şi Partoş), fraţii Atanasie şi Constantin note, pe mai multe voci, în conformitate cu sistemul de
C3%BCller_von_Reichenstein. p. 117. Grabovschi, unchii mitropolitului Andrei Şaguna, ş.a. notaţie guidonic şi principiile armoniei tonale), deziderat
20 Dan Gh. Perianu, Istoria uzinelor din Reşiţa 62 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 68. (v. Suciu 1977, 128-129). pus în practică în 24 noiembrie 1840, când Adunarea
1771-1996, Reşiţa, 1996, p. 34. 63 Ibidem, p. 69. Una din personalităţile marcante ale vieţii publice obştească, prezidată de protopopul Ştefan Athanasievici, a
21 Rudolf Gräf, Două documente…, p. 257. 64 Antoniu Marchescu, op. cit., p. 3; 200 ani de lugojene la sfârşitul secolului al XVIII-lea a fost Constantin decis trimiterea la Timişoara a unui grup de dieci (cântăreţi,
22 Antoniu Marchescu, op. cit., p. 2. construcţii de maşini…, vol. I, p. 62. Athanasievici, protopresbiter greco-oriental al Lugojului băieţi şi adulţi), care să fie iniţiaţi de Moritz Pfeiffer,
23 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 67. 65 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 69. între anii 1779 şi 1802, deputat în Congresul Ilir, asesor capelmaistrul Domului, în schimbul unei remuneraţii de 200
24 Ibidem. 66 Dan Gh. Perianu, op. cit., p. 36. al Tablei Judiciare din comitatul Caraş, descendentul de florini. Prima liturghie oferită credincioşilor lugojeni,
25 Ibidem. 67 200 ani de construcţii de maşini…, vol. II, unui oarecare At(h)anasie Tiţu, neguţător macedonean după episodul instrucţiei timişorene, s-a săvârşit cu prilejul
26 Antoniu Marchescu, op. cit., p. 2. fig. 21. înnobilat prin cumpărarea domeniului Valeapai. În anul Sfântului Paşte al anului 1841, sub conducerea lui George
27 Ibidem, p. 3. 68 Ibidem, fig. 15 şi 16. 1804, C. Athanasievici a fost înnobilat, printr-un decret Ghina. „De-atunci, la toate sărbătorile mari, corul pe note a
28 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 67-68. 69 Georg Hromadka, op. cit., p. 41; 200 ani de semnat de împăratul Francisc al II-lea, pentru „credinţa şi
29 Ibidem, p. 68. construcţii de maşini…, vol. I, p. 62. serviciile fidele […] pe care le-a arătat cu orice ocazie şi 1 Potrivit textului Diplomei, Constantin Athanasievici, soţia şi fiii săi,
30 Ibidem. 70 Ibidem. mai vârtos în decursul celor douăzeci de ani ai păstoririi „împreună cu erezii şi urmaşii lor de ambele sexe”, erau înscrişi în
31 Ibidem. 71 Ibidem, p. 53; Dan Gh. Perianu, op. cit., p. 33- sale zeloase nu numai ca presbiter, ci şi prin aceea că prin „Ceata adevăraţilor nobili ai comitatului acestuia, în Catalogul nobililor
gremiali, sub nr. Protocol 1411, prin jurat ss Adalbert Makai, notar
32 Rudolf Gräf, Două documente…, p. 257. 34; Rudolf Gräf, Două documente…, p. 258 etc. grija, zelul şi conlucrarea sa neîncetată s-au înfiinţat şcoli ordinaral, numitului Comitat al Caraşului”.

Pag. 34 Pag. 35