Page 42 - Revista Morisena_4_2016
P. 42
MORISENA nr. 4/2016 Revistă trimestrială de istorie
Vă doresc un an nou fericit, şi în speranţa de a vă și cu simboluri masonice (edificiu închinat veneratei ediţie trilingvă (română, maghiară şi germană), broşura pe dnii Branişte şi Bésán să se oprească de la combinaţii
citi, vă îmbrăţişez, sale soţii Livia, aşa cum rezultă dintr-o inscripţie a fost elaborată de un colectiv din care au mai făcut iluzorice, să nu clădească teorii pe cunoştinţe false
Cu drag, gravată pe un perete din interiorul edificiului), una din parte Dem. Bonciu, din Arad (coordonator), şi dr. Aurel şi să nu mai creadă că Tabla de la Lugoj e primul
T. Vuia” emblemele arhitectonice ale Lugojului contemporan, Maniu, din Oraviţa (v. „Albina”, Pesta, X, 47, 1875). monument literar român de o «supremă importanţă»”
care adăpostea la parter, în perioada ante- şi interbelică, Textul a fost reluat, în 1903, sub titlul Învăţătură pentru („Luceafărul”, Budapesta, II, 24, 1903, 400-402, articol
„Garches, 1 aprilie 1927 unul din cele mai selecte localuri lugojene, cafeneaua poporul român despre legea adusă în privinţa notarilor preluat în „Drapelul”, Lugoj, III, 145, 1903, 1-3) .
10
7, rue de Toulon „Corso”. S-a implicat plenar în viaţa culturală a urbei publici regesci, şi în 1906, Învăţătură despre legile Dar cea mai importantă realizare pe plan cultural
(Set. 0) natale (caracterizată prin exemplare interferenţe etnice privitoare la notarii publici regeşti, tom apărut la Sibiu. o reprezintă elaborarea primei traduceri în limba
şi confesionale), aducându-şi aportul la înfiinţarea, în Pe teren bisericesc, M. Bejan s-a implicat în cauza română, după textul original redactat în limba latină
Dragă Ghighi, 1879, a periodicului de limbă maghiară „Krassói Lapok” înfiinţării unei episcopii greco-orientale la Timişoara, (aflat în Biblioteca Familiei Imperiale din Viena), a unei
(devenit, în 1881, „Krassó-Szörényi Lapok”), fondarea subscriind cu importante sume de bani la fondul opere capitale pentru istoriografia românească: Cronica
Vă rog foarte mult să mă scuzaţi pentru neglijenţa reuniunii corale maghiare (Lugosi Magyar Dalegyesület) destinat realizării proiectului. Într-o epistolă expediată notarului anonim al regelui Béla. Faptele ungurilor
de care am dat probă, nerăspunzând încă la amabilele şi a Cazinoului, fiind şi primul preşedinte al Asociaţiei în 25 octombrie 1905, Emanuil Ungurianu îşi exprima / Chronicon Anonymi Belae Regis Notarii. Gesta
d-voastră scrisori şi cărţi poştale. Totuşi să nu credeţi că Comercianţilor din localitate. A colaborat, cu articole cu sentimentele de satisfacţie pentru zelul cu care M. Bejan Hungarorum (Tiparul Tipografiei Archidiecezane,
în cazul meu s-ar putea aplica proverbul de aici: «Loin des tematică istorică, la periodicul „Drapelul”, unde a semnat se dedica înfăptuirii măreţului deziderat: „Ai binevoit a Sibiu, 1899) . Opusul, publicat într-o ediţie bilingvă
11
yeux, loin de coeur». cu pseudonimul Omega (v. Câmpul libertăţii din Lugoj subscrie pe sama fondului înfiinţândei episcopii gr.-or. 10 Opiniile lui Mihail Bejan privitoare la conţinutul şi semnificaţia
Am cetit cu multă plăcere scrisoarea plină de umor – reflexii fugitive, în „Drapelul”, Lugoj, VII, 130, 1907, române în Timişoara suma de 1.000 cor.; din această Tablei de la Lugoj au fost expuse de V. Branişte în „Drapelul”,
şi sămnată de atâţia prieteni. M-am simţit fericit de a fi 1-2). Prodigioasa sa activitate publicistică s-a reflectat şi sumă cade pe anul curent rata de 200 cor., ca a cincea Lugoj, III, 126, 1903, 1-2, şi III, 127, 1903, 1-2: Tabla de la Lugoj.
lugojan, deşi nu prin naştere, dar prin adopţie. Se zice că în numeroasele articole, studii, culegeri de folclor literar parte a sumei subscrise; apropiindu-se acum terminul Un monument preţios literar-istoric. Părerea domnului Bésán.
puterea de a-şi păstra umorul în adversitate este sămnul şi obiceiuri publicate în „Speranţa” (Arad), „Familia”, de solvire, te rog ca să binevoieşti a trimite la mine Replicile lui Iosif Popovici au apărut în „Luceafărul”, Budapesta, II,
inteligenţii. Mi-am adus aminte că bănăţenii în politică au revista lui Iosif Vulcan (informaţii privind obiceiurile cu mandat poştal suma de 100 de cor. pe anul curent. 24, 1903, 400-402, III, 3, 1904, 85-86, III, 4, 1904, 98-100, şi III, 5,
1904, 116-117. Intervenţiile lui Petru Barbu, publicate în periodicul
dat probe de o inteligenţă superioară ardelenilor, care au românilor la înmormântare au fost preluate de S. Fl. […] Recipisa poştală are să servească de chitanţă, iar caransebeşean „Foaia diecezană” (numerele 50 şi 51/1903), au fost
simţit întotdeauna nevoia de a-şi pune nădejdea în un idol. Marian în monumentala sa monografie, apărută sub la finea anului voi litografia lista contribuirilor şi voi preluate în paginile „Drapelului”, III, 148, 1903, 1, şi III, 152, 1903,
Aţi aflat foarte bine nota comică a aventurilor auspiciile Academiei Române), „Patria” (foaie politică trimite fiecărui contribuent câte un exemplar, din care 1-2. Ca reacţie la aserţiunile lui Petru Barbu, V. Branişte a semnat, în
Partidului Naţional, care de 50 de ani nu iasă din pertractări. guvernamentală condusă de M. Bejan în perioada 1871- se va convinge că banii trimişi au ajuns la destinaţia „Drapelul”, Lugoj, III, 148, 1903, 2, articolul Brâul Maicii Domnului.
De altcum este bine pentru el că nu a ajuns încă la putere 1872), „Viitorul” şi periodicul timişorean „Dreptatea”. lor. Totodată, am onoare a te invita la o consultare în Reflexiuni la articolul dlui dr. P. Barbu despre Tabla de la Lugoj. O
parte din materialele semnate în „Drapelul” au fost publicate, în acelaşi
prin compromisuri şi cu binecuvântarea liberalilor sau a Sub acelaşi pseudonim, Omega, consacrat de-a lungul această cauză pe duminica la 5 noiembrie anului curent, an, de V. Branişte, între copertele unei broşuri: Tabla de la Lugoj. Un
averescanilor, care par a fi luat ţara în arendă. timpului, a publicat pagini de proză scurtă în „Familia”: după-ameaz la 3 oare, în Timişoara, hotelul «Principele monument preţios literar-istoric, Tipografia Carol Traunfellner, Lugoj,
Văd adeseori pe Ionel, care este un băiat excelent şi Aşa a fost să fie! (XXXV, 35, 1899, 414-415), O floare de Coroană» (Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor 1903. Opusul a fost reeditat în 2010, într-o ediţie îngrijită de Ioan David
9
simpatizat de toţi. Cercetează câteva familii bune franceze din cimitir (XXXVI, 3, 1900, 31-32), Ziarul bunicii Naţionale, Fondul Mihail Bejan, d. 1-6) . (cu un studiu introductiv şi un tabel cronologic), cu o prefaţă de Crişu
şi văd că să simte bine aici şi se interesează de toate (XXXVI, 20, 1900, 232-233), După 5 ani (XXXVI, 8, Identificarea, de către Mihail Bejan, în anul Dascălu (David Press Print, Timişoara). Transcrierea eronată a numelui
lui M. Bésán (é în ortografia maghiară se citeşte e şi nu ă – autorul
mişcările intelectuale. Am regretat că nu a putut sta aici. 1900, 88, 90), Ultima scrisoare Irinei (XXXVII, 23, 1903, a unei table din lemn inscripţionate, pe ambele ediţiei confundându-l, probabil, pe é cu ĕ, care, într-adevăr, potrivit
El ar fi dorit poate, dar Uica mi-a scris că ar dori să steie 1901, 273). A întreţinut o bogată corespondenţă (în mare părţi, cu imagini biblice şi texte în limbile slavă şi normelor ortografice româneşti antebelice, se citeşte ă –, iar s, ş) a
în apropierea şcoalei. În fine, pentru un om tânăr, care are parte pierdută) cu numeroase personalităţi ale epocii: română (cu caractere chirilice), descrise şi comentate generat o greşeală fatală: numele lui Mihail Bejan (Beşan), cu variantele
nevoie de a face cunoştinţă mai adâncă cu Parisul, este mai dr. Sircu, din Petersburg, dr. Weigand, din Leipzig, detaliat, împreună cu Valeriu Branişte (cel care a numit ortografice maghiare Bésán, Besan (sau Besanu, aşa cum apare numele
88
avantajos a sta în Paris, în apropierea şcoalelor şi a altor dr. Ion G. Sbiera , din Cernăuţi, Antoniu Mocioni, A. xilogravura Tabla de la Lugoj), în câteva numere folcloristului şi publicistului român în Dicţionarul general al literaturii
române – v. DGLR 2004 (AB), 70, 272) – este redat, greşit, Băsan,
locuri interesante. Maniu, Miron Românul, Iosif Popasu, Ioan Meţianu, G. succesive ale „Drapelului” (de la nr. 124/1903 – Tabla în măsură să inducă o gravă confuzie în rândul istoricilor literari care
Mă bucur la ştirea că veţi face în vara asta o cură la Olteanu, E. Athanasievici, Patriciu Drăgălina, Teodor de la Lugoj. Un monument preţios literar-istoric – până ar putea prelua ediţia lui I. David. Bizantinologul lugojean Vasile V.
Vittel. Nu mă îndoiesc că ne veţi face plăcerea unei vizite Păcăţian, Emanuil Ungurianu ş.a. Pe plan profesional, la nr. 146/1903 – Tabla de la Lugoj. Reflexii la articolul Muntean a încercat, în studiul său Semnificaţia unei xilogravuri din
aici, şi până atunci m-aş bucura mult, dacă mi s-ar da să Mihail Bejan a elaborat şi publicat una din primele dlui I. Popovici), a declanşat o pasionantă dispută veacul al XVIII-lea (v. Muntean 2004, 177-181), cu prilejul identificării
vă citesc. scrieri de popularizare, în limba română, a legii notariale istorică şi lingvistică. Supoziţiile şi aserţiunile lui M. vechii Table (care se află în prezent în Colecţia muzeală a protoieriei din
aflate în uz în comitatul Caraş-Severin (un adevărat
Lugoj), o tranşare definitivă a controverselor legate de anul realizării
Vă îmbrăţoşăz cu drag, manual, primul de acest fel în limba română), Articlulu Bejan, teoretizate şi amplu argumentate de V. Branişte tablei, care avea funcţie de talisman, certificând anul 1777, gravat, de
T. Vuia” de lege XXXV din anul 1874. Despre notarii publici (cei doi cărturari credeau că descoperiseră un document altfel, pe una din laturile xilogravurii.
regesci (Tipografia Alessandru Kocsi, Budapesta, de o însemnătate capitală pentru istoria limbii române, 11 Potrivit altor opinii (Paul Lazăr Tonciulescu), traducerea s-ar fi făcut
Mihail Bejan, datându-l pe la mijlocul secolului al XV-lea), susţinute după ediţia publicată în 1892, în limba maghiară, de László Fejérpataki,
autorul primei traduceri în limba română 1875), la puţin timp după ce Dieta din Pesta legiferase de comentariile dr. Petru Barbu, publicate în „Foaia membru corespondent al Academiei Ungare de Ştiinţe, notele de subsol
din ediţia cărturarului lugojean aparţinându-i academicianului maghiar.
a Cronicii notarului anonim al regelui Béla înfiinţarea instituţiei notarilor publici. Apărută într-o diecezană” şi preluate în coloanele „Drapelului”, au Explicaţiile din Introducerea ediţiei Bejan risipesc, parţial, unele
primit o replică tranşantă din partea lui Iosif Popovici,
8 Într-o epistolă expediată lui Valeriu Branişte (datată Cernăuţi, 8/21 profesor, la acea dată, la catedra de limba şi literatura ambiguităţi: „Deşi traducerea dlui Beşan, după informaţiunile luate de
În anul 1901, Mihail Bejan, unul din cei dintâi februarie 1905), Ion G. Sbiera, mulţumindu-i pentru trimiterea studiului la locurile cele mai competente, este pe deplin fidelă, ne-am văzut totuşi
universitari români lugojeni (profesor „principal” la despre Tabla de la Lugoj, descoperită de Mihail Bejan, îl ruga să română a Universităţii din Viena, după o specializare îndemnaţi ca, pentru ridicarea valorii publicaţiunii noastre, să dăm
în fonetică la „Sorbona”, care considera că textele
Collegium Professorum et Civicium Universitatis fotografieze documentul şi să-i trimită, pe spesele sale, „un exemplar sau fuseseră elaborate în sec. XVII-XVIII: „Rog prieteneşte paralel cu traducerea română şi textul original latin, întregit şi adnotat
după o ediţiune mai recentă a Academiei Maghiare”. Manuscrisul
două. Aş dori să o public în opul ce îl tipăresc, ca o rămăşiţă doveditoare
Betliensis, instituţie care şi-a inaugurat cursurile la despre persecutarea graiului românesc în secolul al treisprezecelea Cronicii fusese înaintat, în 1897, Tipografiei şi Librăriei Diecezane
Lugoj în 6 februarie 1887 – potrivit unui anunţ publicat în până la tăierea limbei a acelora care îl foloseau în cele religioase […]. 9 Activitatea de mecenat a lui Mihail Bejan, pusă în slujba bisericii din Caransebeş. Printr-o adresă semnată de Traian Barzu, directorul
presa de expresie maghiară –, fiind, probabil, o extensie Sper că-mi faci acest serviciu, fiindcă el este în folosul cauzei sub al ortodoxe, s-a manifestat şi în 1876, când, după marele incendiu din anul instituţiei, datată 14 decembrie 1897, Mihail Bejan era înştiinţat asupra
a vechiului Colegiu Bethlen din Aiud), a edificat palatul cărei steag au luptat şi luptă deştepţii românilor. De asemenea, aş dori 1842 care a mistuit vechea biserică ortodoxă lugojeană, a contribuit, motivelor refuzului de a i se tipări traducerea: „Spectavere Domnule!
ce-i poartă numele (proiectat de arhitectul timişorean să ştiu cine este acel domn Mihai Bésán în posesiunea căruia se află în calitate de preşedinte al comitetului parohial, la finanţarea pictării Cu referinţă la ofertul ce aţi binevoit a mi-l face în privinţa tipărirei
şi editării opului Anonymi Belae Regis Notarii, vin a vă comunica, cu
icoanei Sfântului Mihail de pe turnul din partea dreaptă a sfântului locaş
acum Tabla şi cum se rosteşte numele Bésán, Béjan ori Băşan, Bejan?”
Carol Hart), decorat cu o splendidă ornamentică barocă (Branişte 1989, III, 68). (v. Stratan – Muntean 1981, 126). profund regret, că am comunicat afacerea cu mai mulţi domni competenţi
Pag. 40 Pag. 41

