Page 39 - Revista Morisena_4_2016

MORISENA nr. 4/2016 Revistă trimestrială de istorie

cântat, spre mângâierea sufletească şi spre ridicarea evlaviei Terezia, era una din fiicele lui Constantin Gruici, fost preot numărul 9, contribuind cu nuvele, schiţe, articole, recenzii membrii Reuniunii Române de Lectură, apoi, din toamna
creştinilor.” (Brediceanu 1900; cf. Stan 2010, 28) Dincolo în tractul Belinţului, între anii 1829 şi 1837, şi protopop, şi note care relevau „pasiune pentru literatură, iniţiere anului 1887, de tânăra intelighenţie, grupată sub auspiciile
de rodnicele preocupări puse în slujba cântării liturgice şi a în perioada 1838-1871, luptător pentru emanciparea în problemele estetice”, fiind receptat ca un gazetar cu Reuniunii Române de Cântări şi Muzică. La îndemnul
creării premiselor înfiinţării viitoarei Reuniuni Române de bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia bisericii sârbe, „vocaţie critică” în rândul colaboratorilor noului periodic Elenei Rădulescu, una din fiicele familiei Constantin şi
Cântări şi Muzică, lui Ştefan Athanasievici i se poate reproşa deopotrivă cărturar, colaborator al lui Andrei Mocioni şi (cf. DGLR (AB) 2004, 272). Tânărul notar lugojean va Paulina Rădulescu, remarcabilă pianistă, tinerele iubitoare
implicarea în pronunţarea şi aplicarea sentinţei care îi viza Vincenţiu Babeş . colabora, cu nuvele, şi în paginile periodicului „Concordia”, de artă, dar şi interprete vocale şi instrumentale s-au
22
pe membrii „Constituţiei”, societate secretă a românilor În anii studenţiei, petrecuţi la Facultatea de Drept şi culegeri de folclor literar la „Albina” (Ibidem, 69-70), constituit într-o societate „provizorică” a domnişoarelor din
lugojeni (1831-1834), aflată în consonanţă cu mişcările a Universităţii din Pesta (studiile gimnaziale le-a finalizat periodic în care a publicat şi articole cu caracter istoric (v. Lugoj, cunoscută sub numele de Societatea Domnişoarelor
social-politice similare din Europa, care a prefigurat la Oradea, unde a fost coleg cu Iosif Vulcan), Mihail Caransebeşul şi cele 14 comune din graniţa militară, în („Familia”, Oradea Mare, XXIV, 12, 1888, 138-139: Serate
mişcările revoluţionare de la 1848. A fost acuzatorul Bejan a fost unul din iniţiatorii întemeierii Societăţii „Albina”, Pesta, IV, 96, 97 şi 99, 1869), fiind, în acelaşi timp, literare şi muzicale-n Lugoş). Seratele, care prilejuiau
principal în procesul intentat membrilor Societăţii, care a Academice „Petru Maior”. Într-o evocare publicată un fin observator al vieţii muzicale întreţinute de tinerimea întâlnirile familiilor burgheze şi aristocrate lugojene,
dus la condamnarea diaconului ortodox Ştefan Berceanu, în „Viitorul” (Budapesta, 28, 1884, 2-3: Reminiscenţe română aflată la Budapesta (v. Concert şi bal românesc, în organizate la sfârşitul fiecărei săptămâni, se bucurau de
„care a fost tras la judecată criminală şi, în decurs de 3 ani, jubilare), autorul, semnat cu pseudonimul Bihoreanul, „Aurora Română”, Pesta, III, 5, 1865, 57-59, cronică în care o numeroasă participare: doamnele C. Brediceanu, A.
cu pruncii săi, a suferit zile amare, cerşind de la poporeni schiţează un succint portret al lui M. Bejan în primii ani este remarcată contribuţia tânărului compozitor Ioan Iancu, Şerban, R. Peştean, I. Gurguţ, drele Cornelia Ianculescu,
hrană şi îmbrăcăminte, până ce, prin sentinţa tablei reg., nu petrecuţi în metropola ungară: „Iosif Vulcan, când a venit fiul lăutarului lugojean Nica Iancu-Iancovici, prezent cu un Emilia Cosgaria, Sidonia Maior, Alma Maior, Lucia şi
de mult, deşi cu greu, a fost absolvat”. Conflictul cu ierarhii la Budapesta (1859), foarte rău vorbea româneşte, şi în opus orchestral, Serenadă). Laura Vlad, S. Stefani, Teodora Nedelcu, E. Teodori,
bisericii greco-orientale lugojene l-a determinat pe Ştefan urmă se făcu cel mai activ literat şi jurnalist român; Mihai La Adunarea Generală a ASTREI, ţinută la Arad în S. Popovici, S. Barbu, Sofia Florescu, M. Wiltschek,
Berceanu să pună bazele parohiei greco-catolice din Lugoj Besan, în Budapesta, învăţase româneşte din fundament, 27-28 decembrie (stil nou) 1866, Mihail Bejan (vicefiscal G. Paraschievici, domnii C. Brediceanu, D. Florescu,
(Boroş 1928; Suciu 1977, 171). şi apoi a scris, pentru «Concordia», «Telegraful Român» comitatens la Arad) a fost ales „fiscal” în direcţiunea G. Dobrin, fraţii Tiberiu şi Caius Brediceanu (actori
şi «Aurora Română», articole politice fulminante; Asociaţiunii pe anul 1866/67 (în comitetul „membrilor şi interpreţi la pian, respectiv vioară), A. Oprea, A.
Mihail Bejan, o personalitate complexă dimpreună cu Titu Haţeg şi Partenie Cosma a făcut studiu oficiali”, sub preşedinţia lui Miron Românul), aşa cum Palco, N. Proştean, A. Cosgaria, S. Popeţ, A. Peştean,
a culturii bănăţene şi din limba franceză”. rezultă dintr-o înştiinţare făcută de Antoniu Mocioni, A. Tuculia ş.a. Programele spectacolelor cuprindeau
La 9 februarie 1862, studenţii români aflaţi la Pesta prim-directorul ASTREI arădene (v. Direcţia Judeţeană producţii muzicale (vocale şi instrumentale), declamaţii,
Notarul regesc pentru obţinerea doctoratului în Drept (originari din Banat, Timiş a Arhivelor Naţionale, Fondul Mihail Bejan, nr. dansuri, lecturi de texte literare originale şi spectacole
Mihail Bejan (5 noiembrie Ardeal, dar şi din părţile „ungurene”) i-au încredinţat lui 117, inv. 5406-5436, d. 1-6; cf. Protocolul Adunării teatrale. În acest context, Mihail Bejan şi-a dat măsura
1838, Gurbediu, comitatul Iosif Vulcan, preşedintele de facto al Societăţii, misiunea Generale a ASTREI, în „Albina”, Viena, II, 13-120, 1867). talentului său muzical, într-una din seratele organizate
Bihor – 31 martie st. n. redactării statutelor, alături de o comisie din care făceau Din protocolul unei şedinţe a ASTREI arădene, aflăm că de Reuniunea Română de Lectură, interpretând la vioară,
1908, Lugoj), fiul lui parte Mihail Bejan, Iosif Illovics, Teodor Man, Ion Ioviţa, M. Bejan, înainte de a se stabili la Lugoj, a efectuat un alături de Cornelia Ianculescu, Banditenstreiche, după
Gheorghe, preot ortodox Ioan Mihali (viitor protofisc al Maramureşului) ş.a. Teodor stagiu la Oraviţa, ca asesor la Tribunalul Comitatens al Uvertura omonimă a lui Franz von Suppé („Familia”,
în comuna bihoreană Man a fost acela care a propus denumirea Societăţii, M. comitatului Caraş . Notarul lugojean era, în acelaşi timp, Oradea Mare, XXIV, 1, 1888, 10).
33
Sârbi, în apropierea Bejan fiind însărcinat să redacteze „rugarea îndreptată membru activ al Reuniunii Române de Lectură, potrivit Vocaţia politică, M. Bejan şi-a manifestat-o, între
Oradei, e posibil să fi către rectorul Universităţii”, Konek, cu concursul unei chitanţe în care este consemnată „solvirea” cotizaţiei anii 1872 şi 1875, ca deputat guvernamental în Dieta
fost (viitoare investigaţii senatului academic, care urma să fie înaintată, ulterior, în 1868, anul venirii lui Mihai Eminescu la Lugoj, cu trupa din Budapesta (a candidat în Cercul Electoral Făget,
genealogice vor putea pentru aprobare, Locotenenţei din Buda. Deşi, până la lui Mihail Pascaly (v. Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor câştigând sufragiul alegătorilor în faţa lui Eugeniu
clarifica unele incertitudini aplicarea rezoluţiei de acceptare a statutelor, vor trece Naţionale, Fondul Mihail Bejan). Mocioni), alături de Vincenţiu Babeş, Traian Doda,
în această privinţă) ultima zece ani, Societatea şi-a continuat activitatea. Meritul Rezultante certe ale unei remarcabile educaţii Antoniu Mocioni, George Pop de Băseşti şi Alexandru
verigă a unei vechi familii principal în constituirea societăţii studenţilor români l-au muzicale, practicate în particular sau într-un cadru Mocioni, diligenţele sale parlamentare fiind amintite de
nobiliare, care, de-a lun- avut Atanasie Marian Marienescu, „spiritul de însufleţire instituţionalizat, sub egida instituţiilor de învăţământ de Teodor Păcăţian în Cartea de aur .
44
gul mai multor veacuri, a românilor”, Ioan Maniu (viitor jude la Tribunalul din cultură generală (şcoli primare confesionale, gimnazii Mihail Bejan a fost unul din protagoniştii
începând cu sec. al XIV- Zalău) şi Partenie Cosma (primul preşedinte ales). Tinerii secundare şi liceale), la Lugoj au fost organizate, începând organizării Adunării Generale a Societăţii pentru Fond
lea (cu consemnări documentare în anii 1468 şi 1481), intelectuali români se întruneau la cafeneaua „Carol” din cu iarna anului 1886, cicluri de reuniuni muzicale (serate de Teatru Român (în calitate de preşedinte al comitetului
a stăpânit domeniul Belinţ (v. Miloia 1938, 30-35). În strada Domnească (numită, la 1888, str. Principelui de literare, apoi serate muzicale şi literar-muzicale), intitulate „arangiator”, secondat de dr. Ştefan Petrovici, secretar),
anul 1598, ca urmare a ordinului emis cu un an în urmă Coroană), convenirile sociale desfăşurându-se în locuinţa mai târziu „conveniri sociale”, iniţiate, la început, de ale cărei lucrări s-au desfăşurat la Lugoj în 29-30
de principele Sigismund Báthory, familia Bejan a fost parohului Ioanichie Miculescu („Familia”, Oradea Mare, septembrie 1888. Concertul vocal-instrumental care a avut
împroprietărită, prin donaţia principelui, cu satele Ohaba, XXIV, 33, 1888, 382, 383: Societatea „Petru Maior”, şi 3 În protocolul şedinţei ASTREI arădene, ţinute în 25 martie 1869, loc în prima zi a manifestărilor a prilejuit atingerea unui
la punctul 55 se preciza: „Dl Mihail Besan, asesor la Tribunalul
Belinţ, Jabăr şi Ficătar, aşezări peste care vechea familie XXIV, 36, 1888, 419; cf. Berényi 2000). Comitatens din Oraviţa, din cauză că nu locuieşte în Lugoj şi-i este adevărat punct culminant muzical, prin evoluţia fiicei sale,
îşi exercitase dreptul de proprietate cu mult timp înainte. În anul 1863, la Pesta, a văzut lumina tiparului primul cu neputinţă a împlini misiunea de colectante cu privire la agendele pianista Cornelia Bejan (Fantaisie-Impromptu de Chopin
Spre sfârşitul sec. al XVII-lea, numele familiei Bejan nu număr al „Aurorei Române” („foaie beletristică” luată ca colecturei din Lugoj, abdică din această misiune şi roagă a i se face şi Tannhäuser de Liszt/Wagner): „Dra Cornelia Bejan ştie
se mai regăseşte în înscrisurile oficiale, doar în timpul model de Iosif Vulcan pentru editarea, în 1865, a „Familiei”), cunoscută denumirea noului colectante, pentru a-i preda actele la el
Războiului ruso-austro-turc (1735-1739) putând fi întâlnit în care M. Bejan, membru activ al Societăţii Academice aflătoare” („Albina”, Viena, IV, 30, 1869). M. Bejan fusese numit asesor 4 Într-o epistolă expediată din Sibiu la 20 octombrie 1905, Teodor V.
la Tribunalul Comitatens din Lugoj în decembrie 1968, la propunerea
Păcăţian îi promitea lui Mihail Bejan că-i va trimite şi vol. III al Cărţii de
un posibil descendent, în persoana generalului Bejan de „Petru Maior”, va avea o consistentă prezenţă publicistică lui Constantin Rădulescu, care, din motive personale, îşi anunţase aur sau luptele politice-naţionale ale românilor de sub coroana ungară,
Jabăr, de origine croată, aflat în serviciul armiei imperiale (alături de Atanasie Marian Marienescu, Iulian Grozescu, retragerea („Albina”, Viena, IV, 5, 1869). În perioada petrecută la „iar în volumul următor, cu a cărui tipărire voi începe în ianuarie, va
austriece (v. Sofia Athanasievici, Familiengeschichte Aron Densusianu ş.a.), fiind chiar redactor, începând cu Oraviţa, soţia sa, Livia, a predat ASTREI arădene un obiect artizanal veni, probabil, la rând, şi activitatea dvoastră parlamentară” (v. Direcţia
Besan und Athanasievici, dactilogramă, colecţia arh. (un pupitru de scriere pentru dame, cu intarsii decorate cu lamele de os), Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, Fondul Mihail Bejan). Fiind
Mihai Angelo Bejan). Se înrudea cu familia Athanasievici 2 Preot belinţean de pioasă memorie, Constantin Gruici este autorul „întru sprijinirea sortiturei de loterie ce se va aranja în folosul fondului deputat guvernamental (nu a reprezentat Partidul Naţional Român în
Dieta din Pesta), activitatea politică a lui M. Bejan a fost controversată,
Asociaţiunii la adunarea generală din luna lui mai 1869”. A participat
prin soţia sa, Livia, strănepoată a fostului protopresbiter unor predici, redactate olograf în caractere chirilice, într-o „limbă la acţiunea Asociaţiunii şi Rosa Haţeg (născută Todor), soţia avocatului stârnind reacţii negative, chiar virulente în periodicul „Albina”, unde
aleasă” românească, şi al mai multor poeme rămase inedite (cf. Miloia
al Lugojului, Constantin Athanasievici. Mama Liviei, 1938, 30-35). lugojean Titus Haţeg. era acuzat, cu obstinaţie, de activism proguvernamental.
Pag. 36 Pag. 37