Page 41 - Revista Morisena_4_2016

MORISENA nr. 4/2016 Revistă trimestrială de istorie

să dea piesei ce ezecutează adevăratul timbru artistic. Pianista lugojeană îşi va exprima, mai târziu, şi şi-a preluat atribuţiile în 23 octombrie/5 noiembrie 1918 – v. „Garches, 24 decemvre 1925
Atât pianele din prima piesă, cât şi fortele din a doua au talentul literar, prin publicarea unor poeme în limba „Drapelul”, Lugoj, XVIII, 114, 1918, 2) şi la desfăşurarea
fost interpretate admirabil, şi-un vifor de aplauze spunea germană şi prin traducerea în limba română, din limba măreţei adunări de pe istoricul Câmp al Libertăţii din Lugoj, Dragă Ghighi,
că auditorul este încântat”. engleză, a unor texte inspirate din mitologia greacă, în 10 iunie 1919, unde, în prezenţa a 70.000 de români
Corurile plugarilor, care au emulat în a doua zi a tălmăcirile sale fiind publicate la Tipografia Heinrich bănăţeni din judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Torontal, a fost Am primit scrisoarea ce mi-aţi adresat prin maiorul
66
Adunării, au fost răsplătite şi cu premii ale „privaţilor”, Uhrmann din Timişoara. adoptată o moţiune de condamnare a ocupaţiei Banatului Tocineanu , care mi-a remis suma de 100 franci. Aţi
oferite de episcopul Victor Mihali de Apşa, Mihail Bejan Membru al ASTREI lugojene din 1896, anul afilierii de către trupele sârbeşti, a persecuţiilor la care a fost supusă primit cărţile ce v-am expediat prin librăria Plon, 8 rue
şi Coriolan Brediceanu („Familia”, Oradea Mare, XXIV, Banatului la asociaţia transilvăneană (15/27-16/28 august, populaţia şi a pretenţiilor teritoriale ale Serbiei, prilej cu care Garancière? Am plătit 156 fr. Vă rog să transformaţi
39, 1888, 452-455: Adunarea din Lugoj a Societăţii pentru Lugoj), Mihail Bejan a devenit, anul următor, la cererea au rostit discursuri lt.-col. Vargoz, reprezentantul Franţei, şi restul de 56 fr. în lei şi să expediaţi jumătate la adresa:
Fond de Teatru Român – la 29 şi 30 septembrie n. 1888 sa, ca urmare a sumelor puse la dispoziţia comitetului prof. Victor Bîrlea („Drapelul”, Lugoj, XIX, 55, 1919, 2-3). Patrichie Mansur, soldat la Regimentul 4 Grăniceri în
–). Cornelia Bejan îşi dăduse concursul şi în 9/20 martie „aranjator” al memorabilei adunări generale din Lugoj, În 31 mai 1933, cu doi ani înainte de trecerea la Deva, şi cealaltă jumătate la adresa: Cornelia Mateiaş,
1881, pe scena vechiului Teatru Orăşenesc (construit de membru viager: „Comitetul aranjator, constituit pentru Domnul, notarul public dr. Virgil Bejan (pe care prietenii îl Pecica, România (jud. Arad). Vă mulţumesc.
frânghierul Anton Liszka la 1835), la recitalul baritonului primirea adunării generale a Asociaţiunii […], înaintează, alintau cu apelativul Ghighi) a autentificat noile statute ale Am cetit cu multă amărăciune ce mi-aţi scris
Gheorghe Dima (când a interpretat, împreună cu I. Czegka, prin domnii Titu Haţeg şi dr. Isidor Pop, advocaţi în Lugoj, Corului „Ion Vidu” (redactate şi semnate, în 15 mai 1932, asupra stărilor de la noi. Văd pe Ionel Dobrin în fiecare
77
Lucrezia Borgia de Donizetti, într-o transcripţie pentru pian cu data de 18 ianuarie a.c. [1897], următoarele: […] s-a de primarul Lugojului, Alexandru Bireescu, preşedinte, şi duminică şi deplorăm împreună cum se pierde ţara
la patru mâini de C. Czerny), alături de Reuniunea Română primit declaraţia domnului Michail Beşan, notar public în dr. Tiberiu Seviciu, secretar general-raportor al Reuniunii), noastră. Legaţiunea Română de aici este păzită zi şi noapte
de Cântări şi Muzică, dirijată de Iosif Czegka (Schön Lugoj, că nu doreşte a i se restitui suma de fl. 1000 ce a prin procesul-verbal nr. 222/1933, reuniunii fiindu-i de o poliţie pedestră şi pe cal. Ovreii, mai cu seamă cei
Rohrtraut, pentru cor bărbătesc, de W. H. Veit), în compania pus-o la dispoziţia comitetului aranjator pentru acoperirea atribuită personalitate juridică în 5 octombrie 1933, la din Basarabia, organizează meetinguri peste meetinguri,
altei pianiste, Elena Rădulescu, viitoarea soţie a avocatului speselor prealabile, doreşte însă să i se socotească suma Grefa Tribunalului Lugoj. unde expun – cu puţină exageraţiune – situaţiunea creată
George Dobrin (valsul-capriciu Soirées de Vienne de Liszt/ aceea ca taxă de membru pe viaţă al Asociaţiunii, în care Într-un însufleţit panegiric, publicat în periodicul prin absolutismul brătienist.
Schubert), şi a interpretei vocale Cornelia Jivi. Gh. Dima, sens s-a şi rectificat raţiociniul cassarului” („Transilvania”, lugojean „Răsunetul” (XIV, 8, 1935, 1-2), Filaret Barbu Puteţi deci înţălege de ce ministrul României
acompaniat la pian de Francisc Scherf jr., a interpretat Sibiu, XXVIII, V-VI, iunie-iulie 1897, 47). sublinia semnificaţia numelui Bejan în istoria Lugojului, aşteaptă cu nerăbdare plecarea guvernului actual. Se
opusuri de A. Rubinstein (Asra), R. Schumann (Cei doi Mihail Bejan a fost unul din protagoniştii organizării evocând personalitatea lui Virgil Bejan, un adevărat simte prizonier în Palatul Legaţiunii. Voi scrie mai
grenadieri), H. Esser (balada Blestemul cântăreţului), G. adunării ASTREI la Lugoj, făcând parte din echipa „cavaler al elitei româneşti”: „Familia Bejan din Lugoj este mult în chestiunea asta lui Uica. Ţara este guvernată de
Scheletti (Dorul), F. Holstein (Das gefeite Hemd) şi C. Loewe organizatorică a secţiunii a VI-a, „pentru aranjarea emulativă una dintre puţinele familii înstărite, care, alături de familia nişte bărbaţi la care se potriveşte de minune teoria lui
(balada Archibald Douglas) („Luminătoriul”, Timişoara, II, a corurilor”, alături de Coriolan Brediceanu, George Dobrin, lui Coriolan Brediceanu, a fost fala românilor lugojeni. Tarde asupra nebuniei colective (la folie des foules).
21, 1881, 2: Concertul dlui George Dima, cronică semnată George Popovici, Timotei Popovici, Virgil Thomici, Ion Vidu N-a existat nicio manifestaţie românească pe vremurile de Am constatat că de această nebunie sufără nu numai
de Fabius Cunctator; „Desceptarea”, Lugoj, II, 11, 1881, ş.a. În comitetele organizatorice ale Adunării a fost cooptat asuprire fără aceste două nume marcante în istoria luptelor guvernanţii noştri, ci toţi fraţii noştri dincolo de munţi.
43) . Cronicarul periodicului timişorean nu şi-a putut reţine şi unul din fiii săi, dr. Corneliu Bejan (v. Programul adunării naţionale ale bănăţenilor subjugaţi. Bejan-tatăl mai era şi Flere possumus sed iuvare non.
55
sentimentele de admiraţie pentru promiţătoarea apariţie generale ce o va ţinea Asociaţiunea Transilvană pentru protectorul tuturor obidiţilor, bucurându-se de o autoritate Muncitorii din Transilvania care sosesc aici –
pe scena de concert, ca debutantă, a Corneliei Bejan: „Cu Literatura şi Cultura Poporului Român în Lugoj la 15/27 neţărmurită în faţa oficialităţii maghiare. […] Bejan era în mare parte victimele lui Văitoianu şi [ale] cons.
ocaziunea aceasta, registrez că stim. dşoare E. Rădulescu, C. şi 16/28 august 1896, Tipografia Diecezană, Caransebeş). o noţiune, întocmai cum era şi numele marelui luptător [ervatorilor] – sunt pătrunşi de idei anarhice. Pe aceia
Besan şi C. Jivi au încântat publicul întreg prin ezecutarea Notarul lugojean a desfăşurat o rodnică activitate, pusă în naţionalist Coriolan Brediceanu. […] Mai târziu, lupta de care nu sunt încă bolşevizaţi, evreii îşi dau toată silinţa
precisă şi nimerită a pieselor respective, expuse în programul slujba idealurilor ASTREI, şi în anii care au urmat afilierii partide, mocirla politicianismului militant şi dezbinarea de a-i converti, au creat pentru ei o revistă, un foyer,
de sus; accentuând însă că dşoara C. Besan a păşit pentru Banatului. Astfel, în prima decadă a veacului XX, a donat care s-a făcut şi în Lugoj, ca pretutindeni, între societatea şăzători, cursuri de limbă franceză. Eu am căutat de un
prima oară în publicitate şi încă cu atâta bravură, încât Muzeului ASTREI din Sibiu 40 de răboaje cu explicaţii românească, cum şi un morb greu, care l-a costat chiar şi an să grupez aici pe toţi intelectualii, ca să înregimentăm
ne face plăcere a constata cum că tinereţea ei fragedă şi istorice (v. Cele mai spectaculoase donaţii către Muzeul mutilarea corpului său, ce înfăţişa altădată pe adevăratul muncitorimea română de aici şi să prezervăm astfel
timpul scurt de instrucţiune, de abia doi ani, nu stau în nicio Asociaţiunii la începutul secolului al XX-lea, în 150 de ani cavaler al elitei româneşti, l-au determinat să se retragă elementele nestricate de contagiunea ideilor moscovite.
proporţiune naturală cu progresul eminent ce l-a manifestat în 15 file. ASTRA. Calendarul Asociaţiunii 2011, editat de din viaţa politică. A rămas însă un aspru critic şi biciuitor Nu am putut ajunge la niciun rezultat practic. Oamenii
noştri, fireşte cei din vechiul regat, după ce au acaparat
la acest concert”. O cronică laudativă a fost publicată şi în Asociaţiunea ASTRA, Complexul Naţional Muzeal ASTRA, al moravurilor noastre politicianiste şi un fanatic lugojan toate posturile conducătoare, au opus acţiunei forţa
„Familia” (Oradea Mare, XVII, 22, 1881, 133: Concertul
Dima în Lugoş): „Dşoara Rădulescu, de data asta ne-a Biblioteca Judeţeană ASTRA, Sibiu, p. 20; imaginea cu până la ultima suflare a vieţii sale, atât de variată şi prin inerţiei şi au lăsat astfel ca ovreii bolşevizaţi să ia
surprins cu piesa de Schubert/Liszt, cântând-o de-a rostul câteva din răboajele donate este însoţită de o fotografie, bucurii, cât şi prin suferinţe”. conducerea muncitorimii şi să facă pentru muncitori ce
cu multă sigurătate şi interpretare plăcută pentru auditoriu, reprezentându-l pe M. Bejan în tinereţe, identificată în Relevante pentru dimensiunea personalităţii am dorit să facem noi. I-am pierdut din mână.
Îmi spune Ionel că veţi veni în primăvară la Paris.
cum şi candida dşoară Bésán, prima dată, o copilă de 10 albumul personal aniversar Andrei Şaguna – 1871). notarului lugojean sunt dialogurile epistolare purtate cu Vă aştept cu mare dor. Îmi este plăcut de a sta de vorbă cu
ani, cu adevărat drăgălaşul ei joc «à 4 mâini», cu maestrul Octavian Goga (am identificat, graţie fam. dr. Puţinelu-
Bejan, doar o scurtă misivă semnată de „poetul pătimirii bărbaţi din vremurile trecute, din generaţiunea precedentă.
Czegka, încă ne-a cauzat surprindere neaşteptată”. Virgil Bejan și Traian Vuia
noastre”, datată 30 decembrie 1931, Ciucea), în care 6 Lui Dimitrie Petrescu Tocineanu (1893-1943), ofiţer de carieră şi
5 Gheorghe Dima a poposit la Lugoj, la invitaţia intelighenţiei locale, Virgil Bejan (1881-1935), fiul cel mare al lui Mihail sunt transmise destinatarului „caldele mele mulţumiri violonist amator, membru fondator, în 1927, al Societăţii Filarmonice
în drum spre Germania, unde urma să-şi ridice diploma de absolvire a Bejan, a urmat cariera notarială a tatălui său. Animat, aidoma pentru bunele cuvinte ce-mi trimiţi, şi în pragul noului din Lugoj, general-erou căzut pe frontul de Est în cel de-al Doilea
Academiei de Muzică din Leipzig. Compozitorul şi baritonul braşovean părintelui său, de o imperioasă vocaţie politică pusă în slujba an, o strângere de mână”), Caius Brediceanu (o scrisoare Război Mondial, Zeno Vancea i-a dedicat un Requiem (cunoscut şi
a mai fost prezent la Lugoj în 6/19 ianuarie 1902, alături de soţia sa, sub numele de Muzică la Pomelnicul unui erou), pentru solişti, cor şi
Maria Dima-Bologa, şi Dimitrie Popovici-Bayreuth, în calitate de apărării intereselor românilor bănăţeni, V. Bejan, impulsionat datată 17 septembrie 1928, purtând antetul cabinetului orchestră, pentru care a obţinut premiul I la ediţia din 1943 a Premiului
compozitor şi pianist-acompaniator. Au fost interpretate, cu acel prilej, de îndemnurile lui George Dobrin şi ale lui Valeriu Branişte, ministerial al Legaţiei Regale Române din Rio de Janeiro, Naţional de Compoziţie „George Enescu”.
lucrări de Mendelssohn-Bartholdy, Fr. Schubert, H. Wolf, C. Loewe, A. dar şi de atitudinea intransigentă a prietenului său Caius unde diplomatul lugojean îşi exercita misiunea), care îşi 7 Ionel Dobrin, fiul avocatului George Dobrin, urma studii doctorale în
von Fielitz, Gh. Dima, R. Wagner, R. Schumann, Ceaikovski, J. Brahms Brediceanu, diplomat de carieră, a desfăşurat o activitate exprimă fericirea că a ieşit din „politica militantă, internă, capitala Franţei. T. Vuia fusese în tinereţe avocat stagiar, la Lugoj, în
şi G. Stephănescu („Drapelul”, Lugoj, I, 103, 1901, 4, şi II, 4, 1902, 2). politică intensă, ca fruntaş al Partidului Naţional Român. A care s-a redus la ifos şi ameninţare, cu rezultate zero”, cabinetul avocaţial al lui George Dobrin. Venerabilul avocat lugojean,
Ultimul contact cu publicul meloman lugojean s-a petrecut loc în 1904, numit de T. Vuia cu apelativul Uica, a fost acela care a iniţiat colectarea
când Gh. Dima a efectuat un amplu turneu concertistic în mai multe contribuit la organizarea Batalionului românesc, constituit la şi Traian Vuia, prin două consistente epistole trimise lui unui fond destinat subvenţionării părintelui aeronauticii româneşti, aflat
localităţi bănăţene: Arad, Timişoara, Caransebeş, Oraviţa, Reşiţa. iniţiativa Consiliului Naţional Român Militar din Lugoj (care Virgil Bejan de la Paris în 1925, respectiv 1927. la Paris.

Pag. 38 Pag. 39