Page 43 - Revista Morisena_4_2016
P. 43

MORISENA nr. 4/2016                                                               Revistă trimestrială de istorie



 Vă doresc un an nou fericit, şi în speranţa de a vă  și  cu  simboluri  masonice  (edificiu  închinat  veneratei   ediţie trilingvă (română, maghiară şi germană), broşura  pe dnii Branişte şi Bésán să se oprească de la combinaţii
 citi, vă îmbrăţişez,  sale  soţii  Livia,  aşa  cum  rezultă  dintr-o  inscripţie   a  fost  elaborată  de  un  colectiv  din  care  au  mai  făcut  iluzorice,  să  nu  clădească  teorii  pe  cunoştinţe  false
      Cu drag,  gravată pe un perete din interiorul edificiului), una din   parte Dem. Bonciu, din Arad (coordonator), şi dr. Aurel  şi  să  nu  mai  creadă  că  Tabla  de  la  Lugoj  e  primul
      T. Vuia”  emblemele  arhitectonice  ale  Lugojului  contemporan,   Maniu, din Oraviţa (v. „Albina”, Pesta, X, 47, 1875).   monument  literar  român  de  o  «supremă  importanţă»”
 care adăpostea la parter, în perioada ante- şi interbelică,   Textul a fost reluat, în 1903, sub titlul Învăţătură pentru  („Luceafărul”, Budapesta, II, 24, 1903, 400-402, articol
 „Garches, 1 aprilie 1927  unul din cele mai selecte localuri lugojene, cafeneaua   poporul român despre legea adusă în privinţa notarilor  preluat în „Drapelul”, Lugoj, III, 145, 1903, 1-3) .
                                                                                                           10
 7, rue de Toulon  „Corso”. S-a implicat plenar în viaţa culturală a urbei   publici  regesci,  şi  în  1906,  Învăţătură  despre  legile   Dar cea mai importantă realizare pe plan cultural
      (Set. 0)  natale (caracterizată prin exemplare interferenţe etnice   privitoare la notarii publici regeşti, tom apărut la Sibiu.  o  reprezintă  elaborarea  primei  traduceri  în  limba
 şi  confesionale),  aducându-şi  aportul  la  înfiinţarea,  în   Pe teren bisericesc, M. Bejan s-a implicat în cauza  română,  după  textul  original  redactat  în  limba  latină
 Dragă Ghighi,  1879, a periodicului de limbă maghiară „Krassói Lapok”   înfiinţării  unei  episcopii  greco-orientale  la  Timişoara,  (aflat în Biblioteca Familiei Imperiale din Viena), a unei
 (devenit, în 1881, „Krassó-Szörényi Lapok”), fondarea   subscriind  cu  importante  sume  de  bani  la  fondul  opere capitale pentru istoriografia românească: Cronica
 Vă rog foarte mult să mă scuzaţi pentru neglijenţa  reuniunii corale maghiare (Lugosi Magyar Dalegyesület)   destinat realizării proiectului. Într-o epistolă expediată  notarului  anonim  al  regelui  Béla.  Faptele  ungurilor
 de  care  am  dat  probă,  nerăspunzând  încă  la  amabilele  şi a Cazinoului, fiind şi primul preşedinte al Asociaţiei   în 25 octombrie 1905, Emanuil Ungurianu îşi exprima  /  Chronicon  Anonymi  Belae  Regis  Notarii.  Gesta
 d-voastră scrisori şi cărţi poştale. Totuşi să nu credeţi că  Comercianţilor din localitate. A colaborat, cu articole cu   sentimentele de satisfacţie pentru zelul cu care M. Bejan  Hungarorum  (Tiparul  Tipografiei  Archidiecezane,
 în cazul meu s-ar putea aplica proverbul de aici: «Loin des  tematică istorică, la periodicul „Drapelul”, unde a semnat   se dedica înfăptuirii măreţului deziderat: „Ai binevoit a  Sibiu,  1899) .  Opusul,  publicat  într-o  ediţie  bilingvă
                                                                          11
 yeux, loin de coeur».  cu pseudonimul Omega (v. Câmpul libertăţii din Lugoj   subscrie pe sama fondului înfiinţândei episcopii gr.-or.   10  Opiniile  lui  Mihail  Bejan  privitoare  la  conţinutul  şi  semnificaţia
 Am cetit cu multă plăcere scrisoarea plină de umor  – reflexii fugitive, în „Drapelul”, Lugoj, VII, 130, 1907,   române  în  Timişoara  suma  de  1.000  cor.;  din  această   Tablei  de  la  Lugoj  au  fost  expuse  de  V.  Branişte  în  „Drapelul”,
 şi sămnată de atâţia prieteni. M-am simţit fericit de a fi   1-2). Prodigioasa sa activitate publicistică s-a reflectat şi   sumă cade pe anul curent rata de 200 cor., ca a cincea   Lugoj, III, 126, 1903, 1-2, şi III, 127, 1903, 1-2: Tabla de la Lugoj.
 lugojan, deşi nu prin naştere, dar prin adopţie. Se zice că  în numeroasele articole, studii, culegeri de folclor literar   parte  a  sumei  subscrise;  apropiindu-se  acum  terminul   Un  monument  preţios  literar-istoric.  Părerea  domnului  Bésán.
 puterea de a-şi păstra umorul în adversitate este sămnul  şi obiceiuri publicate în „Speranţa” (Arad), „Familia”,   de  solvire,  te  rog  ca  să  binevoieşti  a  trimite  la  mine   Replicile lui Iosif Popovici au apărut în „Luceafărul”, Budapesta, II,
 inteligenţii. Mi-am adus aminte că bănăţenii în politică au  revista lui Iosif Vulcan (informaţii privind obiceiurile   cu mandat poştal suma de 100 de cor. pe anul curent.   24, 1903, 400-402, III, 3, 1904, 85-86, III, 4, 1904, 98-100, şi III, 5,
                                                              1904,  116-117.  Intervenţiile  lui  Petru  Barbu,  publicate  în  periodicul
 dat probe de o inteligenţă superioară ardelenilor, care au  românilor  la  înmormântare  au  fost  preluate  de  S.  Fl.   […] Recipisa poştală are să servească de chitanţă, iar   caransebeşean  „Foaia  diecezană”  (numerele  50  şi  51/1903),  au  fost
 simţit întotdeauna nevoia de a-şi pune nădejdea în un idol.  Marian  în  monumentala  sa  monografie,  apărută  sub   la  finea  anului  voi  litografia  lista  contribuirilor  şi  voi   preluate în paginile „Drapelului”, III, 148, 1903, 1, şi III, 152, 1903,
 Aţi  aflat  foarte  bine  nota  comică  a  aventurilor  auspiciile Academiei Române), „Patria” (foaie politică   trimite fiecărui contribuent câte un exemplar, din care   1-2. Ca reacţie la aserţiunile lui Petru Barbu, V. Branişte a semnat, în
 Partidului Naţional, care de 50 de ani nu iasă din pertractări.  guvernamentală condusă de M. Bejan în perioada 1871-  se  va  convinge  că  banii  trimişi  au  ajuns  la  destinaţia   „Drapelul”, Lugoj, III, 148, 1903, 2, articolul Brâul Maicii Domnului.
 De altcum este bine pentru el că nu a ajuns încă la putere  1872), „Viitorul” şi periodicul timişorean „Dreptatea”.   lor. Totodată, am onoare a te invita la o consultare în   Reflexiuni la articolul dlui dr. P. Barbu despre Tabla de la Lugoj. O
                                                              parte din materialele semnate în „Drapelul” au fost publicate, în acelaşi
 prin compromisuri şi cu binecuvântarea liberalilor sau a   Sub acelaşi pseudonim, Omega, consacrat de-a lungul   această cauză pe duminica la 5 noiembrie anului curent,   an, de V. Branişte, între copertele unei broşuri: Tabla de la Lugoj. Un
 averescanilor, care par a fi luat ţara în arendă.  timpului, a publicat pagini de proză scurtă în „Familia”:   după-ameaz la 3 oare, în Timişoara, hotelul «Principele   monument preţios literar-istoric, Tipografia Carol Traunfellner, Lugoj,
 Văd adeseori pe Ionel, care este un băiat excelent şi   Aşa a fost să fie! (XXXV, 35, 1899, 414-415), O floare   de  Coroană»  (Direcţia  Judeţeană  Timiş  a  Arhivelor   1903. Opusul a fost reeditat în 2010, într-o ediţie îngrijită de Ioan David
                                             9
 simpatizat de toţi. Cercetează câteva familii bune franceze   din  cimitir  (XXXVI,  3,  1900,  31-32),  Ziarul  bunicii   Naţionale, Fondul Mihail Bejan, d. 1-6) .  (cu un studiu introductiv şi un tabel cronologic), cu o prefaţă de Crişu
 şi  văd  că  să  simte  bine  aici  şi  se  interesează  de  toate   (XXXVI, 20, 1900, 232-233), După 5 ani (XXXVI, 8,   Identificarea,  de  către  Mihail  Bejan,  în  anul   Dascălu (David Press Print, Timişoara). Transcrierea eronată a numelui
                                                              lui M. Bésán (é în ortografia maghiară se citeşte e şi nu ă – autorul
 mişcările intelectuale. Am regretat că nu a putut sta aici.   1900,  88,  90),  Ultima  scrisoare  Irinei  (XXXVII,  23,   1903, a unei table din  lemn  inscripţionate, pe ambele   ediţiei  confundându-l,  probabil,  pe  é cu  ĕ,  care,  într-adevăr,  potrivit
 El ar fi dorit poate, dar Uica mi-a scris că ar dori să steie   1901, 273). A întreţinut o bogată corespondenţă (în mare   părţi,  cu  imagini  biblice  şi  texte  în  limbile  slavă  şi   normelor  ortografice  româneşti  antebelice,  se  citeşte  ă  –,  iar  s,  ş) a
 în apropierea şcoalei. În fine, pentru un om tânăr, care are   parte  pierdută)  cu  numeroase  personalităţi  ale  epocii:   română  (cu  caractere  chirilice),  descrise  şi  comentate   generat o greşeală fatală: numele lui Mihail Bejan (Beşan), cu variantele
 nevoie de a face cunoştinţă mai adâncă cu Parisul, este mai   dr.  Sircu,  din  Petersburg,  dr.  Weigand,  din  Leipzig,   detaliat, împreună cu Valeriu Branişte (cel care a numit   ortografice maghiare Bésán, Besan (sau Besanu, aşa cum apare numele
 88
 avantajos a sta în Paris, în apropierea şcoalelor şi a altor   dr. Ion G. Sbiera , din Cernăuţi, Antoniu Mocioni, A.   xilogravura  Tabla  de  la  Lugoj),  în  câteva  numere   folcloristului şi publicistului român în Dicţionarul general al literaturii
                                                              române – v. DGLR 2004 (AB), 70, 272) – este redat, greşit, Băsan,
 locuri interesante.  Maniu, Miron Românul, Iosif Popasu, Ioan Meţianu, G.   succesive ale „Drapelului” (de la nr. 124/1903 – Tabla   în măsură să inducă o gravă confuzie în rândul istoricilor literari care
 Mă bucur la ştirea că veţi face în vara asta o cură la   Olteanu,  E. Athanasievici,  Patriciu  Drăgălina,  Teodor   de la Lugoj. Un monument preţios literar-istoric – până   ar putea prelua ediţia lui I. David. Bizantinologul lugojean Vasile V.
 Vittel. Nu mă îndoiesc că ne veţi face plăcerea unei vizite   Păcăţian, Emanuil Ungurianu ş.a. Pe plan profesional,   la nr. 146/1903 – Tabla de la Lugoj. Reflexii la articolul   Muntean  a  încercat,  în  studiul  său  Semnificaţia  unei  xilogravuri  din
 aici, şi până atunci m-aş bucura mult, dacă mi s-ar da să   Mihail  Bejan  a  elaborat  şi  publicat  una  din  primele   dlui  I.  Popovici),  a  declanşat  o  pasionantă  dispută   veacul al XVIII-lea (v. Muntean 2004, 177-181), cu prilejul identificării
 vă citesc.  scrieri de popularizare, în limba română, a legii notariale   istorică  şi  lingvistică.  Supoziţiile  şi  aserţiunile  lui  M.   vechii Table (care se află în prezent în Colecţia muzeală a protoieriei din
 aflate  în  uz  în  comitatul  Caraş-Severin  (un  adevărat
                                                              Lugoj), o tranşare definitivă a controverselor legate de anul realizării
 Vă îmbrăţoşăz cu drag,  manual, primul de acest fel în limba română), Articlulu   Bejan, teoretizate şi amplu argumentate de V. Branişte   tablei, care avea funcţie de talisman, certificând anul 1777, gravat, de
 T. Vuia”  de  lege  XXXV  din  anul  1874.  Despre  notarii  publici   (cei doi cărturari credeau că descoperiseră un document   altfel, pe una din laturile xilogravurii.
    regesci  (Tipografia  Alessandru  Kocsi,  Budapesta,   de o însemnătate capitală pentru istoria limbii române,   11 Potrivit altor opinii (Paul Lazăr Tonciulescu), traducerea s-ar fi făcut
 Mihail Bejan,   datându-l pe la mijlocul secolului al XV-lea), susţinute   după ediţia publicată în 1892, în limba maghiară, de László Fejérpataki,
 autorul primei traduceri în limba română   1875), la puţin timp după ce Dieta din Pesta legiferase   de  comentariile  dr.  Petru  Barbu,  publicate  în  „Foaia   membru corespondent al Academiei Ungare de Ştiinţe, notele de subsol
 înfiinţarea  instituţiei  notarilor  publici.  Apărută  într-o
        diecezană”  şi  preluate  în  coloanele  „Drapelului”,  au
                                                              din ediţia cărturarului lugojean aparţinându-i academicianului maghiar.
 a Cronicii notarului anonim al regelui Béla  primit o replică tranşantă din partea lui Iosif Popovici,   Explicaţiile  din  Introducerea  ediţiei  Bejan  risipesc,  parţial,  unele
 8 Într-o epistolă expediată lui Valeriu Branişte (datată Cernăuţi, 8/21   profesor, la acea dată, la catedra de limba şi literatura   ambiguităţi: „Deşi traducerea dlui Beşan, după informaţiunile luate de
 În  anul  1901,  Mihail  Bejan,  unul  din  cei  dintâi   februarie 1905), Ion G. Sbiera, mulţumindu-i pentru trimiterea studiului   la locurile cele mai competente, este pe deplin fidelă, ne-am văzut totuşi
 universitari  români  lugojeni  (profesor  „principal”  la   despre  Tabla  de  la  Lugoj,  descoperită  de  Mihail  Bejan,  îl  ruga  să   română  a  Universităţii  din Viena,  după  o  specializare   îndemnaţi  ca,  pentru  ridicarea  valorii  publicaţiunii  noastre,  să  dăm
        în  fonetică  la  „Sorbona”,  care  considera  că  textele
 Collegium  Professorum  et  Civicium  Universitatis   fotografieze documentul şi să-i trimită, pe spesele sale, „un exemplar sau   fuseseră elaborate în sec. XVII-XVIII: „Rog prieteneşte   paralel cu traducerea română şi textul original latin, întregit şi adnotat
                                                              după  o  ediţiune  mai  recentă  a  Academiei  Maghiare”.  Manuscrisul
 două. Aş dori să o public în opul ce îl tipăresc, ca o rămăşiţă doveditoare
 Betliensis,  instituţie  care  şi-a  inaugurat  cursurile  la   despre  persecutarea  graiului  românesc  în  secolul  al  treisprezecelea   Cronicii  fusese  înaintat,  în  1897,  Tipografiei  şi  Librăriei  Diecezane
 Lugoj în 6 februarie 1887 – potrivit unui anunţ publicat în   până la tăierea limbei a acelora care îl foloseau în cele religioase […].   9 Activitatea de mecenat a lui Mihail Bejan, pusă în slujba bisericii   din  Caransebeş.  Printr-o  adresă  semnată  de  Traian  Barzu,  directorul
 presa de expresie maghiară –, fiind, probabil, o extensie   Sper că-mi faci acest serviciu, fiindcă el este în folosul cauzei sub al   ortodoxe, s-a manifestat şi în 1876, când, după marele incendiu din anul   instituţiei, datată 14 decembrie 1897, Mihail Bejan era înştiinţat asupra
 a vechiului Colegiu Bethlen din Aiud), a edificat palatul   cărei steag au luptat şi luptă deştepţii românilor. De asemenea, aş dori   1842 care a mistuit vechea biserică ortodoxă lugojeană, a contribuit,   motivelor refuzului de a i se tipări traducerea: „Spectavere Domnule!
 ce-i  poartă  numele  (proiectat  de  arhitectul  timişorean   să ştiu cine este acel domn Mihai Bésán în posesiunea căruia se află   în calitate de preşedinte al comitetului parohial, la finanţarea pictării   Cu referinţă la ofertul ce aţi binevoit a mi-l face în privinţa tipărirei
                                                              şi editării opului Anonymi Belae Regis Notarii, vin a vă comunica, cu
        icoanei Sfântului Mihail de pe turnul din partea dreaptă a sfântului locaş
 acum Tabla şi cum se rosteşte numele Bésán, Béjan ori Băşan, Bejan?”
 Carol Hart), decorat cu o splendidă ornamentică barocă   (Branişte 1989, III, 68).   (v. Stratan – Muntean 1981, 126).  profund regret, că am comunicat afacerea cu mai mulţi domni competenţi
 Pag. 40                                                                                                 Pag. 41
   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48