Page 52 - Morisena 1 (5) / 2017

MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie

călăuzită de artistul Mihail Pascaly şi însoţită de elevul dr. Ion Ţeicu. S-au rostit cuvinte înălţătoare din partea Română, Ciclova Montană, Oraviţa Română, Răchitova. eternizează în bronzuri oamenii faptelor mari; se fixează
lui Aron Pumnul, zburdalnicul în fire, Mihail Eminescu. lui Octavian Goga, Dimitrie Gusti şi Maxim Radovan, La intrarea în comună s-a organizat festivitatea primirii cu ca stăvilare în timp de dezechilibru, figurile faptelor
Astăzi, după 65 de ani, Oraviţa României Mari, prooro- apoi a luat cuvântul regele şi, în final, primarul Rusmir sare, în biserică preotul Simion a oficiat slujba religioasă minunate şi a caracterelor de bronz. Sculptorul Ladea
cită de crainicul duios al împărăţiei «dela Nistru pân’ la anunţă oficializarea titlului de Cneaz al Banatului, iar în grădina şcolii a fost amenajat un pavilion şi s-a ri- care a marcat avânturile noastre din adâncuri de gând şi
Tisa», sărbătoreşte azi, sub regească oblăduire a Majestă- acordat voievodului Mihai. A urmat, în Palatul Prefecturii, dicat o scenă pentru un spectacol oficial. Suita regală era simţire românească a cinstit vremea prin cele trei figuri
ţii Voastre, desvelirea chipului dăltuit în bronz nepieritor, vizitarea Expoziţiei Despărţământului ASTRA Oraviţa. însoţită de parlamentarii Ionel Gaşpar, Bejan, C. Buracu, alese de admiraţia mândră.” 35
al celui mai adevărat simbol al neamului nostru, chipul Cu acest prilej, Ilie Rusmir, primarul urbei şi preşedintele Tulbure Duda, dr. Adam Popa, acesta din urmă rostind o Iar noi să mai spunem, încheind, că memoria
românului de pretutindeni şi de totdeauna, chipul pustiit Despărţământului, a ţinut să sublinieze că „Asociaţiunea cuvântare. Spectacolul a inclus Imnul Regal, intonat de noastră, a celor de azi şi următori, va să insiste pe
de gânduri şi de suferinţă al lui Mihail Eminescu. Jude- pentru literatura română şi cultura poporului român toate corurile prezente, apoi „Bănăţeana” de Sabin Drăgoi, actul inaugurării tripticului statuar realizat de Romul
ţul dela marginea de miazăzi a Împărăţiei Tale, Căraşul ASTRA, despărţământul judeţean Caraş, mergând pe interpretat de corul din Răcăşdia, „Preste deal”, de Ioan Ladea, unde efigia Poetului străjuie, din 1933, cerul
doinei şi cântecului românesc, cu oraşul său de reşedinţă, drumul tradiţional trasat de primii pionieri ai culturii Vidu, cântat de corul mixt din Reşiţa Montană. „Negruţa” de azi şi de mâine al acestui colţ de ţară românească,
desveleşte astăzi chipul astral al naţionalistului înfocat ardelene şi bănăţene, a aranjat în legătură cu acest a fost interpretată de corul mixt din Văsiova, „Lugojana în eternitate.
şi al geniului, în opera căruia cresc şi înfloresc însuşi- mare eveniment de astăzi, o expoziţie care redă în bună Nouă” de corul mixt din Vărădia, „Vino, lele”, este pie-
rile cele mai specifice ale neamului românesc: înţelep- parte istoria, bogăţiile naturale, flora, fauna, industria, sa cântată de corul bărbătesc Mercina, „Latina Gintă” şi NOTE:
ciunea adânc tâlcuitoare a scripturilor bătrâne, proverbul etnografia şi situaţia culturală a judeţului Căraş (...).” Au „Trăiască Regele” sunt cântate de corul elevilor din Ră- 9. „Roata”, IV, nr. 20, 18 iunie 1933. Avea redac-
şi vorba ţăranului nostru precum şi cuminţenia aşezată mai vorbit miniştrii Gusti şi Haţieganu şi G. Pitulescu, căşdia. Formaţia de dansuri din Răcăşdia se prezintă cu ţia şi administraţia în Oraviţa, redactor responsabil pe
şi potolită a cronicarilor de odinioară; mândria cumpă- directorul general al P.T.T. Expoziţia a fost concepută „Căluşerul”, „Iedera” e dansată de formaţia din Târnova, Mişu E. Gropşianu şi era organul de presă al Partidului
nită şi credinţa de evlavie a Voevozilor noştri, iubitori în 11 secţiuni, la organizarea ei contribuind personalităţi Caraşova se prezintă cu „Dans bătrânesc”, Bocşa Montană Naţional-Ţărănesc din judeţul Căraş; cf. şi cartea noas-
de glie şi străbune datini, tradiţia şi povestirile, istoria şi locale şi judeţene. Prima a fost Secţia istorică, săpături cu „Măzărica”, cei din Socol prezintă „Dans sârbesc”, for- tră I. BOTA, Eminescu şi Oraviţa, ediţia a II-a, revăzută
legea, ţara şi sufletul înflorit de sănătate al acestui neam. arheologice în judeţul Căraş, cuprinzând exponate din maţia din Răcăşdia revine cu „De doi”, „Pe loc” şi „Hora”, şi adăugită, Reşiţa, Editura Timpul, 2002, p. 78-91
Fostul Prefect, scriitorul Ion Dongorozi, cu Comitetul colecţia căpitanului de port G. Georgescu din Moldova iar „Şoimii” din Sânnicolaul Mare, coordonaţi de Bucu- 10. Dr. ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD, preşe-
său de iniţiativă, când au luat hotărârea să ridice strajă Veche. A doua secţie, Presă şi Carte Bănăţeană, a fost rescu şi Farca, încheie cu „dansuri populare şi figuri de dintele Consiliului de Miniştri, Iubiţi Cărăşeni ! Iubiţi
la această margine de ţară, spada strălucitoare de vitejie concepută sub patronajul Sindicatului Presei din Ardeal gimnastică artistică”. Bănăţeni !, în „Roata”, nr. cit., p. 1
a Regelui Întregitor de neam şi ţară, Ferdinand I, mintea şi Banat şi „aranjată de Ioachim Miloia”. Bogăţii Natu- Se vizitează, în incinta şcolii, Expoziţia de Lucru 11. M. E. GROPŞIANU, Vizita M. S. Regelui, a
plină de românism a dascălului dela Academia Mihăilea- rale este a treia secţie „aranjată de Camera Agricolă”, Manual şi Cusături Naţionale, aranjată de învăţătoarele Marelui Voevod de Alba-Iulia şi Mare Cneaz al Banatu-
nă Damaschin Bojâncă, plămădit aici, la noi, cu evlavie iar a patra, Seviciul Zootehnic, s-a aflat în coordonarea Silvia Guga şi Cornelia Bălan şi de supraveghetoarea lui, Mihai, în Caraş, în „Roata”, nr. cit., p. 2
şi-au adus aminte şi de visătorul tânăr, pribeagul oraşului prim-medicului veterinar dr. Aurel Perian. Secţia a şasea doamnă Ioţcovici. Elevele dăruiesc voievodului Mihai 12. Idem, Sosirea M. S. Regelui la Băile Hercu-
nostru dela 1868 mai târziu devenit piatră unghiulară la avea intitulaţia Expoziţia Direcţiunei Silvice şi Dome- un costum naţional, cu brâu şi opinci lucrate de mâini- lane. Desvelirea bustului M. S. Regelui Ferdinand, în
clădirea care trăim astăzi: Sire ! Am întruchipat în bronz niale a Societăţii U.D.R. şi a fost pregătită de inginerii le lor. Se mai vizitează Casa Naţională „Regele Carol „Roata”, nr. cit.
această înfăţişare de vitejie, conştiinţă şi sentiment, ca să C. V. Mihălcescu, C. Renert, Zimmermann, Damsberg, II” (atunci capătă noua denumire), atelierele de olărit şi 13. Idem, Drumul de triumf. Solemnitatea dela
servească de simbol şi îndemn, de nădejde în viitor şi de Poll, Mălăescu şi alţii. A şaptea secţie a fost Expoziţia ceramică, regele fiind dăruit cu un cârceag, apoi Expo- Bozovici, în Ibidem, p. 2
încredere în puterea creatoare a neamului românesc.” 32 Inspectoratului de Vânătoare, „aranjată cu mult gust şi ziţia Zootehnică aranjată de Prefectură. Încheie vizita 14. Ibidem.
Inaugurarea tripticului statuar, mărturisind istoria şi demnă de toată lauda” de dr. I. Bolboca. Secţia a opta defilarea cetăţenilor din toate comunele şi satele zonei, 15. Ibidem
cultura locului în legătură cu marea carte a istoriei naţio- avea ca tematică Bogăţiile subsolului, a noua se inti- între acestea Răcăşdia, Vrăniuţ, Iertof, Vrani, Mercina, 16. Ibidem
nale, a prilejuit şi alte momente festive, asupra cărora stă- tula Expoziţia Uzinelor Westend, iar a zecea, Industria Ciortea, Iam, Milcoveni, Berlişte, Rusova Veche, Ruso- 17. Ibidem
ruim în continuare. Astfel, între orele 12-14 s-a organizat casnică, a fost „aranjată de doamnele Maria Mangiuca, va Nouă, Cărbunari, Ştinăpari, Nicolinţ, Ciuchici, Sasca 18. Ibidem
o defilare în zona centrală a oraşului, în jur de 40.000 de Malvina Rusmir, Terezia Fira, Roza Breazu, de domnii Montană, Sasca Română, Petrilova, Naidăş, Lescovi- 19. Ibidem
participanţi fiind consemnaţi de presa vremii. În acordurile Goicu şi S. S. Georgescu”. Ultima dintre ele, Secţia de- ţa, Bogodinţi, Potoc, Socolari, Ilidia, Socol, Moldova 20. Ibidem
de marş ale fanfarei Regimentului V Vânători, defilează mografică-culturală, a fost „aranjată” de revizorul şcolar Nouă şi altele. 33 21. Idem, La „Lup”, în Ibidem, p. 3
cercetaşii, cu inspectorul Constantin Nedelcu, elevii Li- prof. Iacob Bosică. La revenirea în Oraviţa, din Răcăşdia, înainte de 22. Ibidem
ceului „General Drăgălina”, elevele Gimnaziului de Fete În continuare, cu sprijinul firmei „Casa Scheer” plecarea trenului regal, Regele Carol II a decorat pe 23. Idem, Drumul spre Oraviţa. „Noaptea Învie-
„Regina Maria”, grupul primarilor comunelor din zonă, din Timişoara, care a asigurat întreg protocolul, a avut peronul vechii gări Oraviţa pe Prefectul dr. Maxim Ra- rii”, în Ibidem
foştii voluntari şi ai Legiunii Române din primul război, locc un banchet oficial în saloanele prefecturii, la etaj, dovan cu Coroana României în grad de Comandor, pe 24. Ibidem
„în coloane de patru”, fanfarele din plasa Răcăşdia, Ora- unde au luat cuvântul Regele Carol II şi primul ministru preotul senator Coriolan Buracu, acesta obţinând Meda- 25. Ibidem
viţa, Bocşa şi Reşiţa, corurile din judeţ, „stânjenarii din Alexandru Vaida-Voevod. Discursul primului ministru lia Ferdinand cu spade, şi pe Primarul de Oraviţa, prof. 26. Ibidem
Cărbunari”, pădurarii U.D.R., minerii din Anina, grupul sublinia că „pe aceste plaiuri bănăţene se găseşte un popor Ilie Rusmir, cu Medalia Ferdinand fără spade. 27. Ibidem
de vânători în frunte cu dr. inspector Bolboca, Uniunea cu calităţi specifice în mijlocul neamului românesc, un Desigur, ţara întreagă şi presa vremii au urmărit 28. Ibidem
Ofiţerilor de Rezervă, „în coloane de şase” (...) „şi aproa- popor poet, muzical, vesel, cu însuşiri alese şi bogăţii în cu interes şi solidaritate cultural-naţională evenimentele 29. Ibidem
pe toate comunele din plasa Bocşa, Reciţa, Oraviţa.” În broderii, cântece, jocuri şi folclor (...)” din Căraş şi de la Oraviţa. „Neuitată şi plină de emoţii 30. Ibidem
dreapta careului au defilat, sub conducerea generalului După orele 17,00, suita regală a vizitat comuna seară”, scrie cotidianul faimosului Pamfil Şeicaru, pre- 31. Idem, 3 Iunie, în Ibidem, p. 3
Economu, soldaţii Corpului 7 Armată, generalul Oprescu, fruntaşă Răcăşdia, locul unde s-a afirmat celebrul învă- zent şi el la Oraviţa. Iar un ziar timişorean consemna: 32. Ibidem, p. 4
34
comandantul Diviziei I de Infanterie Timişoara, coloneii ţător şi folclorist Emilian Novacoviciu. Comitetul de in- „Statuia marelui Eminescu alăturea de monumentul 33. Idem, La Răcăşdia, în Ibidem, p. 5
Dănilă, comandantul Regimentului V Vânători şi Boitan, vitare îl are în frunte pe învăţătorul director Gh. Guga. aceluiaşi, ridicat acum câţiva ani la Sânnicolau Mare şi 34. Vezi în „Curentul”, 5 iunie 1933
şeful statului major al diviziei. Iau parte locuitori din plasele Moldova Nouă, Oraviţa, alăturea de opera lui Aurel C. Popovici, operă născută 35. Vezi în „Vestul”, 3 iunie 1933
În jurul orelor 16,00, suita regală s-a aflat la Sasca Montană, Bocşa Montană, fanfarele din Milcove- din admiraţia lui Eminescu, va fi pentru înalţii oaspeţi
Teatrul Vechi, pe atunci cu denumirea de Teatrul ni, Iertof, Vrani, Berlişte, Cacova-Grădinari, Răchitova, mărturie a măreţiei gândului românesc, care sălăşlueşte
Comunal Oraviţa, condus de un comitet în frunte cu corurile din Răcăşdia, Ciortea, Ciuchici, Ilidia, Ciclova în viaţa Banatului (...) Într-un timp de mari schimbări se

Pag. 50 Pag. 51