Page 51 - Morisena 1 (5) / 2017

MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie

Ilie Rusmir, preşedinte al Despărţământului ASTRA săracilor”, Ion Ţeicu, ajutaţi de întreaga elită a oraşului, tele cortegii de dureri, de cari avurăm parte în aluneca- iar din cenuşa sa a răsărit aceea ce vedem astăzi. 1. Prin
Oraviţa, salută suita regală şi demnitarii „în unul din cele organizează un cock-teil. 30 rea celor 18 veacuri ale existenţei noastre ca neam. Dar, «Biblioteca Românească» – opera sa – îl pune pe Mi-
mai vechi oraşe cu exploatări miniere şi forestiere, situat Orăviţenii şi cărăşenii, aici în Oraviţa funcţionând precum brazda arată adânc din toamnă cu atât rodeşte hai Viteazul în obiectivul adevărat al istoriei şi propa-
într-un colţ de rai al României întregite (...)” . O fetiţă, prefectura de judeţ, au înfiinţat în perioada pregătirilor mai îmbielşugat, cu cât e mai frământată peste iarnă de gă cu toată energia şi căldura sufletului cunoştinţe din
25
Mărioara G. Toader, oferă un buchet de flori voievodului un număr de zece comisii, alcătuind comitetul de ini- geruri, vânturi, ploi şi toate puterile naturii – tot aşa şi viaţa noastră istorică. 2. În faţa acuzatorului anonim din
Mihai. O urmează, cu acelaşi gest, Marga Elena Dabija ţiativă şi de primire a oaspeţilor. Comisia de Coruri şi poporului românesc, vitregia vremurilor n-a putut decât Halle, se ridică curajos pe tribuna apărării şi luptă pen-
cu un buchet oferit prim-ministrului Alexandru Vaida- Fanfare avea în componenţa ei pe dr. I. Fira, prof. Nico- să-i adâncească puterea sufletului, să-i oţelească acea tru întreg neamul românesc. El vine după Petru Maior
Voevod, şi Laura Belu, flori pentru ministrul Dimitrie lae Lighezan, prof. V. Vărădean, maiorul Paraschivescu vrere de a trăi, în faţa căreia trebuia să se plece şi s-a pentru a doua oară cu dovezi puternice să şteargă pata pe
Gusti . Soţia prefectului, Lia Radovan, şi soţia şi Anton Buchner. Comisia de Aranjarea Expoziţiei este şi plecat duşmănia ursitorilor. Din această dârză voinţă care au voit să ne-o imprime duşmanii de atunci. 3. Din
26
primarului Oraviţei, Malvina Rusmir, oferă împreună alcătuită din dr. Ioachim Miloia, Sim. Sam. Moldovan, de-a trăi şi din credinţa într-un destin mai înalt – purce- «Anticele Romanilor» se desprinde figura unui om de
„un splendid buchet de trandafiri roşii” regelui Carol II prof. I. Goicu, prof. Roman, dr. T. Nica, Mihai Baiaş, dr. de gândul unirii celor două principate; din aceleaşi im- ştiinţă înzestrat cu voinţă dârză şi sârguinţă de furnică.
şi Marelui Voievod şi viitor rege al României, Mihai, în Ion Ţeicu, prof. I. Rusmir, Gogu Popescu, maiorul C. perative vitale porneşte ideea aducerii unui prinţ străin, Datele migăloase şi comparative între viaţa Romanilor
numele Societăţii Femeilor din Căraş. 27 C. Georgescu, prof. I. Buzea, ing. Mălăescu, revizorul care să organizeze forţele naţiunii pentru supremul asalt
şcolar Iacob Bosică. O Comisie pentru Decorarea Ora- de mai târziu. Carol I, cel înţelept, minunatul gospodar,
şului îi include pe ing. Tischkert, ing. Popovici, Dimitrie disciplinează energiile cu cari la un moment dat, mândru
Boitor, Aurel Runcan, maiorul Georgescu, Matei Forai. şi eroic, smulge coroana de oţel ce şi-o pune pe augus-
Avem şi o Comisie pentru Aranjarea Defilării în cadrul ta-i frunte, oţel turnând în voinţa neamului, care de-acu
căreia sunt activi dr. I. Bolboca, dr. A. Perian, colonelul înainte cu mai intensă credinţă luptă să bată ceasul cel
Constantinescu, revizorul şcolar I. Bosică, Gh. Brea- mare. Şi ceasul cel mare a bătut. «Însufleţiţi de datoria
zu, căpitanul Alexandrescu. Un alt grup se intitulează sfântă ce ni se impune, hotărâţi să înfruntăm cu bărbăţie
Comisia de Serbare şi Protocol, cu titlul oficial „Învi- toate jertfele legate de un crâncen războiu – pornim la
tări la serbare şi designarea locurilor la tribune”, şi îi luptă cu avântul puternic al unui popor care are credinţa
are în componenţă pe prefectul dr. Maxim Radovan, neclintită în menirea lui», aşa tălmăceşte poporului său,
locotenent-colonelul Balica, primarul prof. Ilie Rusmir, la 15 August 1916, Regele desrobitor Ferdinand I,
Viţan, directorul prefecturii, Protopopul Ortodox Virgil temeiurile intrării noastre în răsboiul mondial. Mă-
Musta, Protopopul Greco-Catolic Silviu Poşiar, Msgr. rirea lui, celui ce-a înţeles porunca vieţii unui neam,
Romano-Catolic Engelhardt. O altă comisie are în gri- ce-a crezut neclintit în plinirea visului secular; mărire
jă, cum îi spune titlul, cu „Masa şi învitările la masă”, lui, celui ce n-a pregetat un moment de-a aduce pentru
competenţe revenind prefectului, primarului, colone- întruchiparea acelui vis – toată jertfa, pe care un suflet
Fotografie din 1939, realizată de Ludovic Kovacs. lului comandant al granizoanei şi celor trei protopopi. omenesc să o aducă pe acest pământ. Dacă ne închinăm
Colecţia Ionel Bota, Oraviţa. © Ionel Bota. Comisia pentru Fotografii îi are coordonatori pe Gogu cu adâncă smerenie atâtor slăviţi voievozi, atâtor lumi- Personalităţi bănăţene şi orăviţene alături de membri ai
În 1926 se hotăra, la Bucureşti, organizarea Popescu („cu concursul Prefecturei”) şi pe căpitanul noşi ostaşi ai gândului până la cel de pe urmă cioban suitei regale în faţa Teatrului Vechi.
concursului pentru licitarea proiectelor de ridicare a Alexandrescu. O comisie specială, de ordine şi protecţie, şi plugar sărac, cari cu îndărătnicie păstrară patrimo- Colecţia Ionel Bota, Oraviţa. © Ionel Bota.
palatului administrativ al noului judeţ, Caraş, preşed- care-i are în componenţă pe căpitanul Motoc, dr. Mica, niul naţional şi cari cu toţii şi-au adus prinosul de jertfă
intele comisiei fiind celebrul arhitect Duiliu Marcu, D. Thira, D. Winkelhoffer, D. Pohl, poartă ca titlu oficial pentru înfăptuirea minunii cum însuşi a numit, România şi a poporului român fac dovadă de o adâncă înţelep-
câştigătoarea concursului arhitecta Henrietta Delavran- „Menţinerea ordinei, călăuzirea publicului şi controlul Mare, în faţa jertfei majestatice, pe care el, Regele Fer- ciune. 4. Şi, în fine, ca educator în «Directoriul Bunei
cea care, în colaborare cu arhitectul-constructor din
Oraviţa, Dimitrie Boitor, finalizează edificiul în 1931, învitaţilor. Biroul informaţiilor”. Mai avem o Comisie dinand şi toţi ai lui au adus-o în ceasul cel mare pentru Creşteri», îngrijorat de soartea viitoarelor generaţii, dă
inaugurat în plan local la 1 ianuarie 1932, iar oficial la 3 de Cazare, „Încvartiruire”, cu căpitanul Drăgan, D. Thi- realizarea idealului naţional – sufletul nostru stă înmăr- sfaturi pedagogice părinţilor şi educatorilor. Vizionarul
iunie 1933, în prezenţa unei delegaţii, în frunte cu regele ra, D. Schindler şi Comisia de Presă, condusă de Mişu E. murit, cotropit ca de o greutate divină.” D. Bojâncă întrezăreşte viitorul strălucit al neamului
Carol II, Mihai I, voievodul de Alba Iulia şi cneaz de Gropşianu, ziarist, directorul ziarului „Roata”. Discursul din faţa bustului marelui istoric Da- său în îndrumarea etică morală şi culturală a tineretului
Banat (titlu obţinut acum, la Oraviţa). Ziua de 3 iunie începe printr-un Te Deum oficiat la maschin Bojincă este susţinut de primarul oraşului, de atunci. Iată-l pe «Naţionalistul vostru» – cum zice
Biserica Adormirii Maicii Domnului (catedrală) de Ilie Rusmir, prezident al Despărţământului Oraviţa al el – ca trezitor de conştiinţe naţionale; ca educator şi
Aproape de miezul nopţii s-a organizat „o retra- către Episcopul Grigore Comşa al Aradului, proto- ASTRA: „Nu demult, Căraşul a sărbătorit 100 ani dela apărător al neamului său.”
gere cu torţe”, luând parte locuitori din plasele Oravi- popi şi preoţi. Câţiva din înalţii demnitari, în frunte naşterea decedatului literat Simion Mangiuca, membru Dar cel mai strălucit discurs, conceput cu artă lite-
31
ţa, Reşiţa, Bocşa, delegaţii plaselor Bozovici, Moldo- cu regele Carol II, îmbracă ţinuta albă de grănicer. În corespondent al Academiei Române, aducându-i un pri- rară şi comunicat dezinvolt (martorii spun că n-a fost ne-
va Nouă şi Sasca, coruri şi fanfare din zonă, între care parcul central, unde au fost montate soclurile şi cele nos de recunoştinţă târzie în aceste vremuri de secetă voie de notiţe, expunerea fiind liberă), aparţine părinte-
gazetarul aminteşte fanfara din Anina, fanfara U.D.R., trei busturi realizate de Romul Ladea, paza şi ordinea o morală şi adânci prefaceri sociale. Cu acest prilej, am lui Protopop Virgil Musta, liderul liberalilor bănăţeni şi
fanfarele din satele Vărădia, Vrani, Răchitova, Berlişte asigură „Uniunea Ofiţerilor de Rezervă”, prezidată de G. deschis cartea trecutului nostru bănăţan şi pe o filă roasă cărăşeni, senator, chestor al Senatului. Astfel, la dezve-
şi alte două din Milcoveni . Un concert comun este dat Breazu. Sunt prezente corurile Banatului, în frunte cu cel de dinţii vremii, am găsit o figură aproape uitată, ruptă lirea bustului marelui poet român Mihai Eminescu, pro-
28
în parcul din faţa Palatului Prefecturii de către corurile din Chizătău. Se amintesc şi câţiva dintre „descendenţii din rezervorul nostru plin de energie – din sat – figu- topopul, ai cărui înaintaşi făcuseră parte din comitetul
din Oraviţa Română, corul german din Oraviţa Montană, marelui român Bojâncă.” ra măreaţă a lui Damaschin T. Bojâncă. Meteorul care de primire a trupei lui Pascaly, la 1868, a sintetizat acel
din Ciclova Română, Mercina şi Berlişte . În sala de Sunt sfinţite busturile, se rostesc discursuri. s-a despicat de aici, din comuna Gârlişte, a trecut prin eveniment de importanţă naţională pentru etnia româ-
29
festivităţi, târziu în noapte, prefectul Maxim Radovan, În faţa bustului Regelui Ferdinand I, Întregitorul Ro- toată gama ierarhiilor sociale de atunci, prin forul cel nească a bătrânei Oraviţa, dintr-o perspectivă de istorie
naţional-ţărănist, unul din cei mai mari oameni politici ai mâniei, prefectul de Căraş, dr. Maxim Radovan, a spus: mai înalt al culturii – Academia Mihăileană – devenind culturală şi de simţământ românesc. Reproducem aici, la
Oraviţei interbelice, alături de Protopopul ortodox Virgil „În clipa aceasta mare şi sfântă, când stăm în faţa bustului chiar sfetnic al lui Cuza Vodă. Dâra de lumină lăsată în peste şapte decenii şi jumătate, acest discurs: „La 18/30
Musta, senator liberal, de celălalt naţional-ţărănist Ilie celui ce-a fost Regele Ferdinand – pe dinaintea sufletu- urma sa a deşteptat conştiinţa naţională în suflete, cari August 1868, Oraviţa bufenilor a primit cu cinste şi bu-
Rusmir, primarul urbei atunci şi de celebrul „doctor al lui meu se perindă puţinele prilejuri de bucurii, nesfârşi- s-ar fi pierdut în puhoiul cotropitor al desnaţionalizării curie mare trupa binevestitoare a fericitelor noastre zile,

Pag. 48 Pag. 49