Page 49 - Morisena 1 (5) / 2017

MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie

Dr. Ionel Bota mul ministru al vremii, Alexandru Vaida-Voevod, „ca o La hotarul Caraşului cu Severinul, prefectul de Caraş, legionarii şi voluntarii noştri pentru cauza noastră sfântă,
(Oravița) piatră de hotar, dela care o viaţă nouă începe”: „De pe dr. Maxim Radovan, întâmpină suita cu pâine şi sare, întregirea ţării şi neamului nostru (...)”; „Redaţi, Sire,
în cuvântarea sa subliniind „însuşirile acestui popor acestei cazarme vechi şi istorice, cazarmă de miliţieni
Valea Căraşului, a Almăjului şi a Berzavei, dela Reşiţa şi
O vizită regală în Banatul Moldova Nouă, din Timiş şi Severin, aţi venit cu mic cu mândru de originea sa, mândru de destinul său aici, în până la 1768, de grăniceri din batalionul românesc până
mare, tinări şi bătrâni, moşnegi şi copii, fete şi femei –
pragul Răsăritului.” „Cea mai luminoasă pagină din la 1775, apoi a regimentului româno-iliric până la 1838
13
istoric. Oraviţa, 1933 spunea ministrul. (...) Zeci de mii de glasuri de bucurie, istoria falnicilor grăniceri”; „(...) din preseară, focuri şi a regimentului româno-banatic nr. 13 până la 1852;
aprinse pe vârfuri de deal, glas de bucium, bubuituri de redaţi strălucirea de altă dată, prin reînfiinţarea unui
care au răsunat în toate colţurile Banatului, corurile şi
fanfarele voastre, hainele de sărbătoare ce v-au împo- pivi, cântece de flăcăi”; „(...) drumul e numai flori şi iar- batalion de grăniceri, cu atâtea tradiţii vechi de luptă şi
dobit, tot ceea ce aţi făcut, au fost pentru Înalţii Oaspeţi bă proaspăt cosită”; „Case frumos împodobite cu pături frământări naţionale.” Să mai spunem că, la vizitarea
19
La 3 iunie 1933 s-au Regali mărturia vie a calităţilor alese ale poporului ro- naţionale, urale nesfârşite, copii cântând imnuri de sla- muzeului, inginerul geolog Cruglicov îi donează
dezvelit busturile din par- mânesc din Bănat, mărturia vie a celor mai de seamă vă, moşnegi lăcrimând la marginea de drum”; „(...) la voievodului Mihai o colecţie de roci, asbest şi mică,
cul oraşului Oravița, reșe- sentimente, cari trebuie să împodobească sufletul unui hotarul judeţului Caraş, arc de verdeaţă” – toate acestea multă vreme colecţia stând expusă la Castelul Peleş, cu
dința județului Caraș, în popor (...) Zilele de 2 şi 3 iunie vor rămâne neuitate. sunt expresiile scrise ale acestui entuziasm local. menţiunea locului în care i-a fost donată suveranului. 20
perioada interbelică, trei Amintirea lor va trăi pentru totdeauna în inimile celor de Popasul de la Prigor era, indirect, un omagiu adus Plecarea din Bozovici, seara, determină, înaintea
creaţii ale sculptorului azi, a copiilor, a nepoţilor şi strănepoţilor lor (...) Iubiţi marelui luptător naţionalist Coriolan Buracu, senator în celui mai important moment al vizitei regale din 1933
Romul Ladea: în stânga, ţărani bănăţeni ! Vă mulţumesc înc’odată, atât vouă cât România întregită, Prigorul fiind satul natal al familiei. în Căraş, Oraviţa, un popas la cantonul de vânătoare La
istoricul Damaschin Bo- şi familiilor voastre, care împreună aţi fost în aceste zile Senatorul şi primarul le oferă simbolic pâine şi sare oas- Lup, conacul de vânătoare al U.D.R., între Anina-Steier-
jincă, născut la Gârlişte, de mare serbătoare, reuniţi într-o singură şi mare însufle- peţilor, le arată şcoala şi lucrările de construcţie la Casa dorf şi Oraviţa. Organizatorul primirii oficiale, secretarul
elev al Gimnaziului Latin ţire.” Dar şi reporterul evenimentului nota sârguincios Naţională a Ateneului Popular al ASTRA, care urma să general al U.D.R., Gall, a avut ideea unei plăci comemo-
10
din Oraviţa, ulterior mi- în acelaşi ziar şi sub semnul aceluiaşi entuziasm cumulat poarte numele regelui. Un moment de reculegere are rative în cinstea evenimentului, cu textul: „În amintirea
nistru, director al arhive- cu orgoliul local: „Zilele de 2 şi 3 iunie 1933, rămânea- loc la Troiţa Eroilor Satului, cu participarea foştilor vo- vizitei M. S. Regelui Carol al II-lea şi Marelui Voevod
lor statului în Principate- vor cea mai minunată povastă a acestui colţ de ţară, luntari, invalizii, văduvele şi orfanii de război. 14
le Unite, sub domnia lui unde odinioară nobili, cnezi, luptători viteji şi temuţi, au La Bozovici, centrul Văii Almăjului, programul
Cuza Vodă, Regele Ferdi- aprins candela virtuţilor ostăşeşti, din care s-a alimentat include reculegerea şi ceremonialul religios de la Mo-
nand I Întregitorul, în mij- mulcom prin vremuri grele de bejenie şi urgie, dârzenia, numentul Eroilor Almăjeni, vizitarea vechii cazărmi
Bustul Regelui Ferdinand loc, iar în dreapta, poetul 11
Întregitorul României, Eminescu. În delegaţia mândria şi conştiinţa noastră naţională.” grănicereşti (1750), Muzeului Almăjului şi Expoziţiei
realizat în 1932 de Romul oficială, prezentă la ser- Primul popas bănăţean al suitei a fost Băile Her- Etnografice a Almăjului. Au venit fanfare şi coruri din
Ladea, sculptorul cărăşan, barea inaugurării sediului culane, în dimineaţa de 2 iunie. Trenul regal e întâm- zonă, din satele Rudăria (azi Eftimie Murgu), Gârbovăţ,
şi inaugurat în iunie 1933, o prefecturii şi busturilor pinat pe peronul gării de cei trei prefecţi ai judeţelor Bănia, Şopotul Vechi, Şopotul Nou, Moceriş, Lăpuş-
15
dată cu acelea ale istoricului din parcul central, se află bănăţene, Titus Olariu (Severin), Băran (Timiş-Toron- nic, Dalboşeţ, Ravensca ş. a. La Monumentul Eroilor
Damaschin Bojincă şi Mihai regele Carol II, voievo- tal), Maxim Radovan (Caraş), Alexandru Vaida-Voevod, Almăjeni, fanfara din Prilipeţ cântă Imnul regal, iar
Eminescu. Colecţia Ionel dul de Alba Iulia şi cnez prim-ministru şi deputat de Caraş, D. R. Ioaniţescu, mi- în zona lucrărilor de la spitalul comunal proiectat a se
Bota, Oraviţa. © Ionel Bota. de Banat (titlu obţinut nistrul Muncii, Emil Haţieganu, ministrul Ardealului, construi în Bozovici, la iniţiativa senatorului Buracu,
Anton Mocioni, maestrul de vânătoare al Casei Rega-
„la primul arc de verdeaţă, corul ţărănesc din Rudăria
acum, la Oraviţa) Mihai I, le, preotul şi senatorul Coriolan Buracu, alţi demnitari salută pe rege cu imn de slavă.” Au fost mobilizaţi 264
16
Alexandru Vaida-Voevod, ai Curţii, autorităţi locale, parlamentari, public, presă. de călăreţi în costume tradiţionale, almăjene, călăreţii
Octavian Goga (poetul va reveni, invitat de Ion Ţeicu), Urarea de bun venit o prezintă Titus Olariu, iar doamna având căciuli negre, mari, de oaie, salutând cu urale şi Regele Carol II şi Voievodul Mihai la ieşirea din biserică.
Dimitrie Gusti, C. Angelescu. Prefect era juristul Ma- Teodorovici îi oferă lui Carol II un buchet de flori. Cere- salut roman, sunt convocaţi voluntarii cu preşedintele Colecţia Ionel Bota, Oraviţa. © Ionel Bota.
xim Radovan iar primar, profesorul Ilie Rusmir. monialul militar este asigurat de ofiţeri şi soldaţi ai Cor- lor, Marconescu, membrii Societăţii „Cultul Eroilor”,
Vizita regală din iunie 1933 în judeţul Caraş şi în pului VII – comandant general Virgil Economu şi ge- vânătorii almăjeni, elevii Şcolii de Arte şi Meserii. La
17
Oraviţa, reşedinţa judeţului de atunci, a avut, desigur, neral Sârbu, şef de stat major. În centrul staţiunii, unde Troiţa Eroilor din parcul comunei, după serviciul divin al de Alba Iulia, 2 iunie 1933, la cantonul „Lupu”. A fost
21
motivaţii multiple. Dar, în memoria locului, prezenţa fa- urma să fie dezvelit bustul regelui Ferdinand, primarul episcopului Comşa, Coriolan Buracu îşi fundamentează pregătit un pavilion vânătoresc pentru ceremonie, fiind
miliei regale şi a elitei politice naţionale a prilejuit două Zaharia Hinda îl întâmpină pe suveran cu pâine şi sare, cuvântarea pe trei solicitări exprese: reînfiinţarea unui adus aici corul din Maidan (azi, Brădişorul de Jos), dirijat
momente inaugurale, de mare importanţă pentru zonă. episcopul Grigore Comşa al Aradului oficiază ceremoni- batalion de grăniceri, redobândirea competenţelor de de învăţătorul Miclea şi fanfara U.D.R.. La sugestia
Fusese terminată, cu doi ani în urmă, clădirea care să alul religios iar generalul Rozu, preşedintele comitetu- către Comunitatea de Avere Caransebeş şi „a înfăptui ministrului Gusti, s-a improvizat o horă cărăşană,
adăpostească sediul Prefecturii (după un proiect al ar- lui de iniţiativă, ţine o cuvântare urmată de comunicarea linia ferată prevăzută în tratatele de pace dela Paris, voievodul Mihai jucând cu o fată din satul Maidan. 22
hitectei Henrietta Delavrancea-Gibory, astăzi, sediul directorului învăţământului superior, D. C. Kiriţescu, cari au hotărât ca pe aici să treacă trenul simplon spre La Oraviţa, delegaţia ajunge seara. „Din de-
Primăriei); dar, mai ales, era vorba de tripticul statuar despre rolul regelui Ferdinand I în războiul nostru de capitalele ţărilor aliate şi amice (...).” Discursul părtare – scrie reporterul – oraşul zâmbeşte primi-
18
din parcul central al Oraviţei, operele sculptorului Ro- reîntregire. Un banchet oficial este organizat în sala lui Coriolan Buracu evocă gloria de odinioară a tor, prin mii şi mii de lumânări aprinse ca în presea-
mul Ladea, originar din aceste părţi, de la Jitin-Ticvaniul mare a Cazinoului din Băile Herculane . La banchetul grănicerului almăjan: „Daţi-mi voie, voi strămoşi care ra unui mare praznic.” Pretutindeni entuziasm, aer
23
12
Mare. Cele trei busturi reprezentând pe Eminescu, în de protocol, reporterul îi pomeneşte pe Vaida-Voevod, aţi înfruntat pe marele Napoleon dela 1792-1813 la râul sărbătoresc: „Începând dela «Lacul Mare» până la
dreapta, Bojincă, în stânga, regele Ferdinand, în centru, D. R. Ioaniţescu, Emil Haţieganu, generalul Ilaşievici, Adige, Arcole, Austerlitz, Aspern, Wagram şi la bătălia Palatul Administrativ, nu a fost o căsuţă fereştrile căreia
poartă pe manşeta stângă, jos, semnătura sculptorului şi Dimitrie Gusti, Mocioni, generalul Economu, Bianu, naţiunilor dela Dresda; la 1848 la Custozza şi Brescia să nu fie luminate. Covoară, scoarţe, flori, iarbă, sute
anul realizării, 1932. între numeroşii invitaţi. iar în contra ungurilor la Bocşa, Arad, Deva, Orăştie, şi sute de drapele fâlfâind în adierea vântului de seară,
Folosind un ziar de epocă, din colecţia istoricului În judeţul Caraş, traseul regelui Carol II, însoţit Alba Iulia şi în Săcuime; la 1859 la Venezia, Magenta, coruri, fanfare (...)” . La sediul Prefecturii, o companie
24
literar Gheorghe Jurma , prezentăm momentul, entuzi- de Mihai, voievod de Alba Iulia şi cneaz de Banat, Montebello şi Solferino; la 1866 la Sadova, Lipa şi din Regimentul V Vânători dă onorul, iar pe scările
9
asmul acelor zile de 1-3 iunie 1933 fiind apreciat de pri- include Mehadia, Petnic, Lăpuşnic, Borlovenii Noi. Königgrätz; în războiul mondial pe toate fronturile, iar de la intrarea în edificiu, primarul oraşului, profesorul

Pag. 46 Pag. 47