Page 65 - Morisena 4_2017

Revistă trimestrială de istorie

care au făcut „vâlvă” în perioada când au fost publicate etc. Album foto
Autorul dedică un capitol generos prezentării membrilor
colegiului de redacție de-a lungul timpului, realizând un ta- Nițchidorf (jud. Timiș)
blou biografic pentru fiecare în parte.
Valoarea cărții rezidă nu doar în sintetizarea activită-
ții unei publicații locale, cât mai ales, în faptul că în paginile
sale sunt inserate aspecte legate de graiul cenăzenilor, fol-
clorul local și, mai cu seamă, o descriere detaliată a cărților
care fac referire la specificul acestei comunități. Practic, asta
reprezintă un filon valoros pentru oricine dorește să înceapă
un studiu umanistic referitor la Cenad.
Folclorul a fost, este și va fi o prezență vie în orice co-
munitate rurală sau urbană. Creația colectivă își trage seva
din banalul cotidian și se compune din acele lucruri mici
care alcătuiesc universul omului simplu. Fin observator al
comunității, profesorul Gheorghe Doran a adunat în pagini-
le revistei astfel de creații literare pe care le putem regăsi și
în paginile monografiei.
De asemenea, limba vorbită pe aceste meleaguri
a stat în atenția redacției „Cenăzeanului”. Drept este că
fondatorul publicației, bănățean de origine, avea o solidă
pregătire profesională în filologie și a scris și o carte des-
pre graiul cenăzenilor. Alți colaboratori precum și autorul
acestei cărți, fără a avea o pregătire formală în domeniu, au
contribuit la studiul graiului local, întrucât acesta reflectă
în mod direct transformările prin care a trecut comunitatea.
Spre deosebire de vechile provincii istorice românești, ca
Moldova sau Oltenia, Banatul (și într-o mare măsură Do-
brogea) a fost un spațiu de colonizare, iar ethosul local este
rodul unei sinteze care încă nu s-a cimentat. Majoritatea
cărților apărute în ultimul sfert de secol despre Cenad sunt
legate, într-un fel sau altul, de revista „Cenăzeanul”. Unele
au fost scrise de redactori sau colaboratori ai acestei pu-
blicații, altele au fost recenzate în paginile revistei, multe
fiind editate sau reeditate cu sprijinul financiar al Primăriei
și Consiliului Local Cenad.
De bună seamă, administrația și sfera economică au
stat mereu în atenția redacției, însă, în pofida schimbărilor
petrecute la vârf, revista a reușit să își păstreze o poziție
echidistantă în raport cu factorii politici locali.
Educația a ocupat mereu un spațiu generos în pa-
ginile revistei, lucru reflectat și în monografie. Acest fapt
i-ar face pe unii cititori să creadă că se datorează formației
profesionale a inițiatorului, prof. Gh. Doran, însă tematica
abordată de-a lungul anilor în articole ne induce impresia
că educația este privită ca și cale de emancipare a membri-
lor comunității și de păstrare a valorilor culturale locale.
În acest context, autorul monografiei oferă o sinteză ge-
neroasă a articolelor pe acestă temă, care poate fi un punct
de plecare pentru un studiu asupra școlii din Cenad și a
unităților de gen care au funcționat pe aceste meleaguri.
Pe parcursul celor 342 de pagini ale cărții, citi-
torului i se propune o gamă variată de informații care,
în final, îi deschid un orizont larg, ce transcende limita
unei comunități rurale, determinându-l să-și reconsidere
poziția de simplu muritor, să deschidă măcar una din Colecția: prof. Tiberiu Buhnă-Dariciuc
cărțile evocate în acest volum sau, de ce nu, să se apuce (Nițchidorf).
să scrie, și el, o carte.

Pag. 63