Page 60 - Morisena 4_2017

MORISENA, anul II, nr. 4 (8)/2017

R. WELLEK, Renaissance-und Barock-Synaesthesie, în lia”, 26 august/7 septembrie 1868,; Mihail Pascaly, în „Fa-
„Deutsche Vierteljahreschrift für Literaturwisschenschaft milia”, nr. 26, 25 iulie/6 august 1868, p. 301-302; Teatrul
und Geistesgeschichte”, II, 1924, p. 534-584; F. LUTZE- naţional din Bucureşti, în „Familia”, nr. 39, 6/18 noiem-
LER, Der Wandel der Barockauffassung, în „Deutsche brie 1868; Din lumea artistică română, în „Familia”, nr.
Vierteljahreschrift für Literaturwissenschaft und Geistes- 44, 16/28 decembrie 1868, p. 524; G. CĂLINESCU, Viaţa
geschichte”, XI, 1933, p. 618-636;G. ZONTA, Rinasci- lui Mihai Eminescu, p. 116; G. BOGDAN-DUICĂ, Mul-
mento, Aristotelismo e Barocco, în „Giornale Storico te şi mărunte despre Eminescu. III. Vara anului 1868,
della Litteratura Italiana”, CIV, 1934, p. 1-63; H. CYARZ, în „Viaţa Românească”, XVI, nr. 12, 1924, p. 383-393; I.
Zur Zeit-und Wesenbestimmung des dichterischen Ba- MASSOFF, Eminescu şi teatrul, Bucureşti, Editura pentru
rock stil, în „Fortschritte und forschungen”, XI, 1935, p. Literatură, 1964, p. 64 sq; M. PROTASE, G. ANTONES-
409-411; J. MARK, The uses of the term „baroque”, în CU, Turnee româneşti în Transilvania între 1864-1900,
„Modern Language Review”, XXXIII, 1938, p. 547-563; în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, series Philolo-
P. R. De HORNEDO, Hacia una desvaloracion del Ba- giae, fasciculus I, 1965, p. 31-49; fasciculus II, p. 61-83; în
roco?, în „Razon y Fe”, CXXV, 1942, p. 47-60, 361-374, legătură cu Porumbescu: V. BRANIŞTE, Ciprian Porum-
545-558; CXXVI, 1942, p. 37-52; H. PEYRE, French Ba- bescu, Lugoj, 1908, p. 15; S. BODNĂRESCU, Scrierile
roque, în „Art News”, XIV, 1946, p. 19-21; ST. GLIMAN, lui Iraclie Porumbescu, Cernăuţi, 1898; L. MORARIU,
Baroque Ideology, în „Symposium”, I, 1946, p. 82-107; Iraclie Porumbescu (1823-1896), Cernăuţi, 1938; în le-
H. HATZFELD, A critical survey of the recent Baroque gătură cu Enescu: I. BOTA, George Enescu și Oravița,
théories, în „Boletin del Instituto Caro y Cuervo”, VI, Reșița, Editura TIM, 2011; Constantin TUFAN-STAN,
1948, p. 461-491; A. CART, Du baroque, în „Informa- George Enescu în Banat, Editura Eurostampa, Timi-
tion littéraire”, 1949, p. 172-173; A. HIGHET, A note on şoara, 2009
Baroque, în „The classical tradition”, Oxford, 1949, p.
289-292; F. DESONAY, Baroque et baroquisme, în „Bi- Istoria Banatului Medieval...
bliothèque d’Humanisme et Renaissance”, XI, 1949, p.
248-259; C. CALCATERRA, Il problema del Barocco, (Urmare din pag. 20)
în „Questioni e correnti di storia letteraria”, Milano, 1949;
E. LUNDING, Stand und Aufgaben der deutschen 25 Ion Stoia-Udrea, O mare ficţiune istorică:
Barockforschung, în „Orbis Litterarum”, VIII, 1950, p. Hungaria Millenaris, în Marginale la istoria bănăţeană,
27-91; V. CERNY, Les origines éuropéenes des études p. 81.
baroquistes, în „Revue de Litterature Comparée”, XXIV, 26 Idem, Cine s-a răsculat la 1594 în Banat?, în
1950, p. 25-45; L. ANCESCHI, Rapporto sull’idea del Marginale la istoria bănăţeană, p. 57.
barocco, în volumul „Del Barocco e altre prove”, Firenze, 27 Ibidem, p. 58-61.
1953, p. 51-87; F. B. BORGERHOFF, „Mannerism” and 28 Ibidem, p. 61.
„baroque”. A simple plea, în „Comparative Literature”, 29 Ibidem.
V, 1953, p. 323-331; A. CASTRO, Las complicaciones 30 Ibidem.
del arte barocco, în „Tierra Firme”, I, 1953, p. 161-168; 31 Ibidem, p. 65.
F. SIMONE, Il contributti Europei all identificazione 32 Ibidem, p. 67.
del barocco francese, în „Comparative Literature”, VI, 33 Ion Stoia-Udrea, Banatul în prima jumătate a
1954, p. 1-25; p. 405-501; S. LUPI, Barocco, problema mileniului nostru, în Studii şi documente bănăţene, vol. I,
aperto, în „Convivium”, 1954, p. 235-242; L. VINCEN- fasc. 1, Editura „Vrerea”, Timişoara, 1943, p. 5.
TI, Interpretazione del barocco tedesco; în „Rivista di 34 Ioan-Aurel Pop, cap. Ducatul lui Glad, în
Studi Germanici”, 1955, p. 39-72; J. BIALOSTOCKI, Le lucrarea Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza
baroque: style, epoque, attitude, în „Inf. Hist. De l’Art, statului medieval în Transilvania, Ediţia a II-a, revăzută şi
ian.-fev., 1962; Idem, Barroco: Estilo, Epoca, Actitud, în adăugită, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2003, p. 151.
„Estilo e Iconografia. Contribucion a una ciencia de los ar- 35 Ion Stoia-Udrea, op. cit., p. 6.
tes”, Barcelona, 1973; R. MONTANO, Renaissance and 36 Ibidem, p. 7.
Baroque: reply to a critic, în „Comparative Literare Stu- 37 Ioan-Aurel Pop înclină spre opinia că „expediţia
dies”, III, 1966 ungară contra ducatului lui Ahtum a avut loc în 1028” [cap.
7. Idem, Teatrul Vechi din Oravița și vechiul Ducatul lui Ahtum (Ohtum)], în op. cit., p. 166.
Burgtheater din Viena. Barocul vienez în România, ca- 38 Ion Stoia-Udrea, op. cit., p. 9.
pitolul Un teatru al națiunilor, p. 92-93 39 Ioan-Aurel Pop, op. cit., p. 166-167.
8. Idem, Eminescu și Oravița, Reșița, Editura Tim- 40 Ion Stoia-Udrea, op. cit., p. 9.
pul, 2001; ediția a II-a, apărută în 2002. Vezi și bibliografia 41Timişoara 700. Pagini din trecut şi de azi,
mai veche a acestor teme de istorie culturală cu rezonanțe în Timişoara, 1969, p. 39.
Oravița: pentru prezența lui Eminescu la Oravița, vezi „Al- 42 Ion Stoia-Udrea, op. cit., p. 11.
bina”, nr. 91, 1/13 septembrie 1868; „Familia”, IV, nr. 14, 43 Ibidem, p. 24.
1868, p. 165; nr. 15, 24 aprilie/19 mai 1868, p. 180; „Fami- 44 Ibidem, p. 24-25.

Pag. 58