Page 57 - Morisena 4_2017

Revistă trimestrială de istorie

ră de rezistenţă din lemn, stâlpii fiind tot din lemnărie 1933, prin diligenţele promovate de primarul de atunci al
solidă. După reparațiile din 1872-1873, grinzile exterioare oraşului, Ilie Rusmir, profesor de ştiinţe naturale la liceul
ale balconului I şi II din profil I 24, în semicerc, precum urbei dar şi preşedinte al Despărţământului ASTRA Caraş
şi structura „galeriilor” pe care le susţin, sunt marcate şi montat cu sprijinul „Asociaţiei de Teatru, Casinou şi
„Resicza 24”. O rețetă din oțel fontă, solicitată mai târziu Cetire”, condusă de dr. Ioan Ţeicu.
de Eiffel, care avea colegi între specialiștii Reșiței. La ri- k. Decorațiunile interioare. Farmecul baroc al
dicarea turnului din Paris, Eiffel va folosi pentru structura Teatrului Vechi din Oraviţa îl conferă decoraţiunile din
de la bază până la primul nivel, rețeta reșițenilor și aceea a sala de spectacole. Decorațiunea interioară a fost reali-
oțelarilor din Graz. zată până la 1893, probabil, din gesso-ipsos, grund italian
g. Acoperişul. Până la 1872-1873, acoperişul a folosit la edificiile culturale model Bibiena. După 1893 se
avut o lucarnă „dachfenster” iar din 1928 două de tip foloseşte, la fiecare din restaurările clădirii, carton presat
„giebelfenster”, refăcute la 1997, asigurând o luminozitate la cald şi un strat de bronz auriu, „schlagg” sau chiar foiţă
razantă, în pod, „leuchten”. metalică fixată cu poliment, „mordant”, „mixtion”.
h. Scena. Scena, cu o primă modernizare în 1872, În zona semicircularităţii conferită de balcon şi
are o serie de elemente auxiliare, instalaţii pentru nece- galerie, avem o succesiune de curbe şi semicurbe, ime-
sităţi scenografice, pasarele, scări, eşafodaje, podină la diat sub plafon, un parament discret, semicircular, ornat
etaj iar fosa are două zone, acoperită şi descoperită, fiind deasupra cu brâuri, fals întrerupte de capitelurile coloa-
protejată de un ansamblu de grinzi, două grinzi având rol nelor. Între plafon şi podesta galeriei, capitelul coloa-
de mutanţi de 1 m înălţime. În spate au fost prevăzute ca- nei, în „kyma recta” şi „kyma reversa”, sub lacrimarul
binele actorilor, încă din 1817, modernizate la reparaţiile „kranzgesims”, are un decor tip helix cu imposta simpli-
din 1872, 1893 şi 1997. Structura de rezistenţă deasupra ficată, „bogenkampfe”.
scenei e asigurată prin grinda-tirant orizontală. În podina Pe manşonul de lemn care îmbracă dreptunghiu-
scenei se află şi azi tamburul cu cremalieră şi lanţ Galée. lar coloana, e aplicat, sub capitel, un compus ornamentic
i. Casa scării. Casa scării, „trappenhaus”, are sugerând o „panglică” liniară, centrală, verticală, şi două
complexitatea ei. Din holul foaier, două scări stânga-dreap- „cravate” imobile desfăcute la stânga-dreapta, elemente-
ta fac legătura cu balconul I, cea din dreapta are balustra- le plecând dintr-un punct-rozetă, tematici dezvoltate, prin
da veche în funcţiune, „gebänder”, „brustung”. Feroneria imitaţie, după ornamentica sculpturală a celebrului Andreas
este simplă, din categoria „schmiderarbeit”. Din vestibu- Schlütter din Berlin.
lul mic, casa scării urcă la etaj, spre galerie, muzeu, sala Ornamentaţia balconului şi galeriei, alcătuită fi-
Casinou, fiind iluminată natural până la mai mult de jumă- ind din panouri de parament (tăblii cu ornamente) fixate
tate şi prevăzută cu trepte din lemn masiv (arţar, stejar) de cu o agrafă ori cu un crampon metalic, a fost realizată
la 1893, încă rezistente. Organizarea spaţiului de la etajul conform spaţiilor rezultate din casetajul paramentelor (îm-
clădirii este de tip „anfilada”, cu încăperi în continuare. părţirea suprafeţei în casete pe care, separat, le lucrează
j. Iluminatul. Candelabrele. Candelabrul sălii artistul baroc). La paramentele galeriei, fiecare casetă re-
mari a fost, la origine, un lanternou de cupolă, de tip ba- prezintă spaţiul dintre două coloane şi are pătrate, delimi-
roc, adică o girandolă piramidă cu pandelocuri pentru lu- tate în perimetrul lor prin baghete liniare de ornament. În
mânări, „standleuchter”. E reprodus într-o fotografie din fiecare pătrat avem ca motiv ornamental un rondel de tipul
1870, în alta, din 1893, fiind mai vizibile locurile pentru „chapelet de piastre” (numit astfel în manualul lui J. L.
fixarea lămpilor cu acetilenă, o prioritate naţională (1857), Hildebrant). Rondelul din pătratul central are în comple-
apoi cu petrol lampant (1869). Se cobora pentru alimentare tare, sus şi jos (nord-sud), un „perlenschnur” iar în stân-
cu sistem scripeţi. ga-dreapta (vest-est) două motive fitomorfe. Pătratele din
La candelabrul original s-a renunțat în 1911, din stânga şi de la dreapta celui central au în completare patru
motive încă neclare, şi dus la Biserica Albă (vechiul Weiss- „perlenschnur”, dispuse în cruce, în jurul rozetei. Casetele
kirchen, în Serbia, azi). În locul lui, respectând modelul sunt delimitate între ele prin două colonete false, având ca
iniţial, orăviţenii au instalat un altul pe care, la 1919, l-a decoraţiune, în centru, un „rollwerk” (un „gargouille”).
demontat armata sârbă în retragere, după luna iulie a acelui Balconul are şi el organizarea ornamentelor pe
an când, în Oraviţa, se instalează administraţia româneas- casete. Coloanele de sprijin se pierd în partea de sus în
că. În 1920 teatrul are deja un candelabru nou. La repara- semicercul triumfal al unui „brâu de rensoane”. Capitelul
ţiile care au durat, cu mari intermitenţe, între 1953-1962, unei coloane are deasupra un medalion „rondbild”, suge-
un ordin al oficialităţii comuniste din regiunea Banat, cu rând cochilia „muschel” (emblema cartuş) iar capitelul are
reşedinţa în Timişoara, duce la demontarea candelabrului un lăcrimar terminat în „gât de lebădă” („schwamenhals”)
şi transportarea lui în municipiul de pe Bega. În locul lui, şi baza din „akanthus”, „bärenklau”. La mijlocul coloanei
dar imitându-l pe cel demontat şi care a stat în clădire din (partea care se vede imediat deasupra semicercului de pa-
1920, firma „Guban” realizează altul, cel existent şi azi în rament al balconului), avem un ornament cu decor vegetal
teatrul orăviţean. „cul de lampe”, o frunză trilobată de stejar ( arţar).
În Sala Casinou, candelabrul mic, de tip lustră, Pe paramentele balconului e aceeaşi organizare a
„kronleuchter”, „lichtkrone”, a fost adus de la Sibiu, în casetajului. O casetă are ca element central o ghirlandă sti-

Pag. 55