Page 53 - Morisena 4_2017

Revistă trimestrială de istorie

caz nu este una de cotropire, de ocupaţie. Posibilitatea re- Dr. Ionel Bota
alizării actului unificator demonstrează că aceasta era as- (Oravița)
piraţia poporului român şi faptul că, acestă unitate politică
se realiza având la bază unitatea de teritoriu, limbă, o bază
economică complementară, unitate etnică, de tradiţii şi obi- Teatrul Vechi din Oravița.
ceiuri, şi mai ales unitate de credinţă ortodoxă. Opera ma-
relui voievod, o reîntregire a Daciei de odinioară, în pofida Un monument unicat al barocului
perioadei scurte în care s-a menţinut datorită condiţiilor cre-
ate de adversitatea puterilor vecine (Polonia, Imperiul Oto- vienez în România
man, Imperiul Habsburgic) s-a impus ca simbol al luptei
pentru unitatea poporului român. Măsurile luate de Mihai
arătau că această unire era nu numai posibilă, ci şi necesară Un edificiu bicentenar și inaugurarea lui. Teatrul
pentru existenţa românilor ca popor distinct în zona unde Vechi de la Oraviţa, copia vechiului Burgtheater al Vienei
se ciocneau interesele unor mari puteri, şi numai printr-o
îmbinare a acţiunilor diplomatice şi militare şi cu ajutorul Veche reşedinţă a ţinutului bănăţean, fie în organi-
unor mari personalităţi şi oameni de geniu români se putea zările montanistice din secolul XVIII, fie în administraţia
evita acapararea acestui teritoriu de către diverse puteri. Un comitatensă, reşedinţă a judeţului Caraş în perioada inter-
rol important în păstrarea fiinţei româneşti l-a jucat biserica, belică, oraşul Oraviţa a fost mai degrabă un habitat al di-
și implicit ortodoxismul. namicilor vieţii cultural-spirituale. Tradiţiile spectacolului
Domnii Ţării Românești şi Moldovei au înţeles pu-
terea credinţei şi de aici ajutorul pe care l-au simţit datori
să-l ofere românilor din Transilvania împotriva încercărilor
de prozelitism catolic sau calvin. Grija pe care o manifesta
Mihai Viteazul pentru biserica ortodoxă din Transilvania nu
scapă lui Gheorghe Brancovici care spune că „Domnul Mi-
haiul, voievodul Ţării Munteneşti dupre ce au bătut multe
răsboaie turceşti şi alte neamuri au bătut şi pre Batorie An-
dras, prinţepsul Ardealului la Sibiu şi i-au luat ţara care au
făcut pravoslavnica sfântă mănăstire Mitropolia”.
Urmaşii lui Mihai Viteazul vor susţine biserica
ortodoxă din Transilvania, cu atât mai mult cu cât situaţia
acesteia se va agrava. Conştient de rolul acesteia, domnul
Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino a intervenit cu ener-
gie pentru eliberarea mitropolitului Sava Brancovici, obţi-
nând aprobarea curţii imperiale din Viena ca românii din de teatru şi muzică din Banat îşi au priorităţile lor binecu-
Transilvania să-şi păstreze credinţa ortodoxă, iar mitropo- noscute, dacă ar fi să recurgem doar la argumentul orăvi-
litul să fie eliberat. Sava Brancovici este un exemplu pen- ţean, în oraşul de pe Căraş funcţionând un edificiu pentru
tru apărarea ortodoxismului, un martir în slujba păstrării teatru încă de la 1817, azi Teatrul Vechi, sediul Centrului
credinţei în condiţiile presiunii exercitate de calvini. „Întru Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu”, primul edificiu
acea vreme părintele arhiepiscopul Sava Brancovici stăpâ- al genului din spaţiul culturii naţionale la acea dată. Pe
nind mitropolia ţării Ardealului până în 24 de ani, şi multă această scenă, muzica şi teatrul, corul şi fanfara, dansul de
vreme luptându-se cu ereticii pentru sfânta pravoslavie a societate şi dansul poporal, opera şi opereta, asociaţiile şi
bisericii răsăritului, pre urmă la bătrâneţe ajungând, supu- reuniunile culturale au creat memorabile punţi de legătură
indu-se răbdării, dupre urmarea altor străduitori şi pentru inter-etnice: români, germani, evrei, maghiari, sârbi, romi,
că n-au vrut să plece, s-au învrednicit a primi nu numai su- într-o multiculturalitate activă. 1
dalme şi bănuiale, ci încă închisori şi munci de la ereticii a. Diletanți, comisii, memorii, speranțe. Con-
acelei ţări”. cretizarea ideii. Teatrul este cel dintâi edificiu din spaţiul
Prin conţinutul Cronicii româneşti..., Gheorghe culturii române actuale ridicat pentru a găzdui montări de
Brancovici reprezintă pentru Ardeal ceea ce Miron Costin spectacole teatrale şi muzicale. Clădirea a fost finalizată
şi stolnicul Constantin Cantacuzino au întrupat pentru scri- în intervalul 1814-1816 şi inaugurată, oficial, în prezenţa
erea istoriei la sud şi est de Carpaţi. Fără a insista asupra familiei imperiale din Viena, împăratul Francisc I și îm-
unui anumit sincronism, constatăm totuși la toţi o reacţie părăteasa Carolina-Augusta, prin spectacolele din 5 şi 7
aproape identică, aceea de a lua atitudine prin intermediul octombrie 1817.
scrisului istoric, cu intenţia de a ridica faima neamului ro- După 1800, când o asociaţie a diletanţilor își pro-
mânesc, prin recuperarea adevărului istoric. O recuperare, pune ca obiectiv ridicarea unui edificiu pentru a găzdui
care, datorată unui sârb-este adevărat educat în mediul ro- spectacole de teatru şi muzică, gestul însemna o instituțio-
mânesc ortodox-apare cu atât mai valoroasă. nalizare a ideii de a se ridica un astfel de edificiu, idee ivită

Pag. 51