Page 58 - Morisena 4_2017

MORISENA, anul II, nr. 4 (8)/2017

lizată, „laubgewinde”, „blumengehange”, sus, o rozetă con Capitelul coloanei e un decor compozit, lotus şi laur,
de pin, „pinienzapfen”, în stânga-dreapta panglici buclate, pe cu ambrazura în „trompe l’oeil” bine scoasă în evidenţă. La
vertical o „cravată”. Oblic, stânga-dreapta, coboară câte un baza coloanei avem un cartuş fitomorf, frunze, lujere (feri-
lujer, „laubwerk”, decorat, la mijloc şi la capătul de jos, cu un gă, palmier, smochin, viţă-de-vie, în sincronie stilistică) iar în
„trandafir”, stilizat „rosenkreuz” (Loja „Kosmos”a masonilor centru-grindă trestia ca decor, modul de lucrare a perimetrului
de aici) ca și de-o parte şi de alta a casetei dar ansamblu orna- lojilor, pe verticală, de la plafon la podestul sălii, fiind același
mental sugerat pe jumătate. cu organizarea ornamenticii la celebrul Palat Odescalchi din
Casetele balconului sunt demarcate între ele prin co- Roma, acolo concepţia interioarelor aparţinând lui Bernini.
lonete imitaţie, ca să dea, ca şi la galerie, impresia de continu- Zona scenei are rozete ornamentale cu prelun-
itate cu coloanele ce sprijină structura acestei galerii. Aceste giri laterale ale registrului pe grinda din faţa scenei, brâuri
false coloane delimitează casetele balconului și au ca decor ornamentale în faţa scenei iar oglinda scenei e decorată cu
vertical, pe toată lungimea, o „baghetă” întreruptă în trei zone lezene cu baza acanţi, stânga-dreapta, chenare cu ornament
de „crinul regal” stilizat („cupa lui Dientzenhoffer”). stânga-dreapta, un ornament central la grinda de la oglinda
Privind dinspre scenă avem impresia generală de scenei, ornamente laterale cap-chenar, rozete cu ornamente
„méplat”, „flachrelief”, un triumf al artei barocului vienez. în cruce spre loji, stânga-dreapta, între lezene, sus şi la plafon
Plafonul circular prezintă decoraţiuni pe toată suprafaţa: în fosă, ornamente mici stânga-dreapta deasupra capitelurilor
zona centrală avem un antefix rondelă; o rozetă mare; du- coloanelor canelate ale lojilor (pro-scena). 6
blă, cu brâu la exterior; cu opt ornamente în jur. În centrul
ornamentului găsim un „cul de lampe” iar pe marginea orna- Câteva concluzii despre o clădire bicentenară
mentului croşete din frunze lanceolate, „knospe” marcate, la a culturii române și a tradițiilor culturii
punctul de întâlnire, de motivul crinului regal. din Mitteleuropa
Brâul e lucrat în relief şi întreg plafonul demon-
strează o lucrare amplă în „trompe l’oeil” spre scenă, Prin montarea de spectacole teatrale, muzicale ori
cercul pare turtit (retezat), pe laturile stânga-dreapta de balet, clădirea din Oravița poate fi socotită un teatru
iese în evidenţă un contur lotiform, lotusul „lotozar- al națiunilor europene. În cărțile noastre de până acum,
tig”, „lotosblume” iar pe tavan, chiar în faţa scenei, dedicate turneelor unor trupe profesioniste venite aici din
avem ornamente colţar. În centru domină rozeta mare, variate geografii continentale subliniam europenitatea edi-
dublă, cu brâul exterior în relief, în partea opusă, ficiului. Un multiculturalism evidențiat și prin componența
spre semicercul balconului şi galeriei este lucrat un comitetului de coordonare a construcției teatrului, cu 12
decor „frunză de laur” în volută circulară şi contorsio- națiuni reprezentate: aromânul Ion Niuni, arhitectul edi-
nată, îmbinat cu un decor circular, mai mic, în aceeaşi ficiului, cehul Prokop Lhotka de Smislov/Zmislov, care
tehnică de stilizare. a donat terenul și a prezidat colectele financiare, austri-
Ornamentica îmbinărilor, plecând imediat de lângă acul/germanul Ieronimus Platzger care copiază organiză-
brâul mare al tavanului, lucrat tot în relief, sunt „ghirlan- rile exterioare și interioare ale vechiului Burgtheater din
dele” stilizate, dispuse „in gloriam”, ca la decoraţiunile de Viena imperială, aplicându-le la o scară mai mică, de 1/6,
pe paramentele balconului. Privind din sală spre scenă, lo- în Oravița, francezul/alsacianul Francisc Knée apoi slova-
jile, stânga-dreapta, alcătuiesc un ansamblu aparent sepa- cul Johan Jablinsky, românul Petru Iorgovici; protopopul
rat, inclusiv ca ornamentică, de restul spaţiului. Percepţia ortodox, italianul David Nataly, sârbul Ion Demetrovici,
integrală trebuia să ofere imaginea unei compoziţii pateti- croatul Martin Pavlovits, evreul Franz Rothmayer, ungurul
ce descrisă în manualele de artă barocă ale lui Guido Peni József Fülőpp, polonezul Peter Wierzbiczky, deja celebru
şi B. E. Murillo. Atent lucrată, zona lojilor îmbină două între medicii epidemiologi ai Europei și ai lumii. 7
nivele, încadrate de două coloane canelate „godron”, „büc- A fost o instituţie europeană pentru că, mai ales până
kel”, „rundfalte”: loji „baignoire” la parter, stânga-dreapta la 1918 dar şi în perioada interbelică, sunt foarte multe trupele
şi loji „belle étage” la etaj, stânga-dreapta. Lojile „baigno- de teatru şi de muzică de pe continent care vin aici să monteze
ire” se deschid spre spaţiul sălii printr-un portic în boltă, spectacole: Viena, Graz, Innsbruck, Linz, Budapesta, Sopron,
gloriolă „triumpf”, în partea de sus. Deasupra deschiderii Berlin, Hamburg, Moscova, Sankt Petersburg, Metz, Lyon,
porticului e centrat un ornament „gargouille”, completat Alicante, Milano, Torino, Bibiena, Padova, Roma, Belgrad,
la stânga-dreapta de crin, „cupa lui Dietzenhoffer”. Lojile Zagreb, Zrenjanin, Bratislava, Praga, Miskolz, München și
de la parter au deasupra un brâu ornamental din rensoa- multe alte centre culturale.
ne-îmbinări, în continuarea decoraţiunilor de la acelaşi ni- E firesc să mai subliniem încă o dată, după ce am
vel al sălii. Paramentul lojilor „belle étage” este bombat făcut-o în cărțile noastre anterioare, că teatrul este legat de
şi decorat cu un dreptunghi din baghete în relief, perimetru personalitatea poetului Mihai Eminescu, prezent aici cu tru-
îmbinat la colţuri de rensoane. pa de actori Mihail Pascaly din România Vechiului Regat,
Spre plafonul (planşeul) sălii, legarea ansamblului la sfârşitul lunii august 1868, de premiera operetei lui Ci-
e puternic sugerată prin stucaturi în două registre, delimitate prian Porumbescu, „Crai Nou” şi de personalitatea marelui
prin denticuli în linie. Un registru, cel mai de sus, spre plafon, compozitor George Enescu, acela care a concertat aici, la 5
e ornat cu galoane, litze iar cel de jos prin rozete mici. noiembrie 1931. 8

Pag. 56