Page 64 - Morisena 4_2017

MORISENA, anul II, nr. 4 (8)/2017

tind pe o plajă mare. Însemnările pe cărțile vechi, asupra cărora „Cenăzeanul - 25 de ani“*
au zăbovit învățații istorici, de la Nicolae Iorga până la Nicolae
Bocşan şi I. B. Mureşianu, conțin informații pentru o altă istorie
a Banatului, după o cunoscută formulare privitoare la sursele is- A scrie monografia
toriei Banatului, menționată de Nicolae Iorga în anul 1940. unei reviste e mai mult un
Organizarea şcolii în satele bănățene se lega nemijlocit parcurs ontologic decât o
de programul reformist iluminist, adoptat în veacul al XVI- operă livrească.
II-lea în Imperiul Habsburgic. Integrarea provinciei bănățene a Volumul lui Dușan
dus la aplicarea reformelor iluministe şi în acest spațiu, lucruri Baiski, apărut anul acesta
precizate de la bun început în discursul istoriografic al doamnei la Editura Artpress, caută să
Kremm, dedicat şcolii din Valeapai. Ea a urmărit de altfel de- surprindă pașii pe care i-au
rularea programului şcolar, punctual pe satul natal, secvențial urmat, de-a lungul a 25 de ani
pe perioada secolului al XIX-lea, mai apoi evoluția acestuia de existență, colaboratorii și
în perioada interbelică şi în epoca comunistă. A consacrat un redactorii unei publicații din
spațiu anume în reflecțiile ei interferenței între şcoală şi biseri- vestul extrem al țării: „Cenă-
că pe intervalul 1900-1945, totul fundamentat pe date şi cifre zeanul”.
financiare alocate şcolii de comunitatea ortodoxă din Valeapai. Autorul este cunoscut
O altă chestiune, care mi-a stârnit interesul şi pe care publicului din Cenad și din
o consider deosebit de importantă într-un discurs monografic, județ pentru volumele sale de
se referă la o secvență a vieții economice a satului şi anume studii monografice dedicate Cenadului și Lugojului. În care
la înființarea, evoluția şi decăderea tot aşa de bruscă a Co- a dovedit o înclinație spre studiul bine documentat, scrupulos
operativei Agricole de Producție. Subiectul este încă foarte până în vârful peniței. Specificitatea și localismul sunt două
sensibil, pentru a putea defini identitatea socială şi morală a ingrediente care îi fac, de obicei, pe sociologi să își dilate nă-
grupului social ce a constituit în anul 1957 C.A.P.-ul Valeapai. rile. Însă Dușan Baiski nu este nici sociolog, nici istoric și nici
Coerciția aplicată celor recalcitranți de către organele de forță nu se cufundă prea mult în butoiul cu melancolie al ficțiunii.
ale vremii, pe care doamna Ana Kremm o descrie în câteva Obiectiv și convingător, aduce aminte, mai degrabă, de școala
paragrafe, arată cu suficientă claritate, că procesul n-a fost jurnalistică a secolului trecut, în care timpul nu avea conton-
unul natural şi atractiv. Cred că este cea dintâi monografie să- dența de astăzi a momentului surprins de camera de filmat,
tească din ultimele decenii, ce abordează la nivelul provinciei ci, părea, mai degrabă, un drum pe care jurnalistul întâlnea
o astfel de chestiune sustenabilă din viața satului românesc în oameni de la care primea vești despre alți oameni.
De-a lungul a 25 de ani, „Cenăzeanul” a oferit pu-
epoca recentă. blicului cititor nu doar articole, ci un tablou care surprinde,
Monografia consacrată satului este una complexă, cu o
plajă foarte largă de probleme. Se regăsesc chestiuni legate de periodic, aspecte din viața comunității de pe malul Mure-
șului. Fiecare număr poate fi considerat ca o monografie a
păstorit, de toponimie, onomastică, înmormântare, viața cul- perioadei scurse de la apariția numărului precedent.
turală, fanfara atât de specifică satului bănățean, despre graiul Cartea „Cenăzeanul – 25 de ani” începe cu începutu-
locului, toate filtrate prin mintea copilului, mai apoi a intelec- rile revistei, adică cu articolul-program. Inițiatorul, regreta-
tualului Ana Kremm. Ea s-a oprit în acelaşi mod, evocat mai tul profesor Gh. Doran, a folosit cuvinte puține, dar cât se
sus, asupra elitelor satului, la familia Riesz, bunăoară. Castelul poate de clare. Scopul revistei era acela de a „populariza tot
Atanasievici din Valeapai, ulterior proprietate a familiei Riesz, ce este bun și pozitiv în țară și în comună”. Obișnuit să se
a fost discutat pe diverse paliere - culturale, arhitecturale, ale adreseze unor oameni în formare, dascălul a împletit activi-
momentelor istorice - în monografia satului. Intelectualii satu- tatea culturală cu dorința de a-și informa concetățenii și de a
lui din epoca istoriei recente sunt de asemenea evocați, cu acti- promova principiile etice sănătoase. A făcut-o benevol, din
vitatea lor culturală, administrativă, filtrată sigur, aşa cum Ana toată inima, așa cum a subliniat în 2005, unul din colabo-
Kremm mărturiseşte, într-o istorie subiectivă a satului ei natal ratorii revistei, deghizat sub pseudonimul „Colț Alb”: „Dl.
din Valea Pogănişului. Profesor Gheorghe Doran, un «clasic în viață», este unul
Cartea doamnei profesoare Ana Kremm rămâne, în din cei care nu au primit titlul de cetățean de onoare al Ce-
opinia mea, un model de abordare monografică modernă nadului. Eu cred că faptele sale în promovarea culturii sunt
asupra satului românesc. Scrisă cu talent, nici nu se putea evidente și o face absolut dezinteresat din punct de vedere
altfel la un intelectual sensibil la armonia cuvintelor şi, de- material.“ Am putea spune că scopul acestei cărți este con-
opotrivă, cu rigoarea profesorului de latină, ea se înscrie în vergent programului revistei.
tradiția monografică bănățeană şi se bucură de o lectură leje- Volumul este riguros structurat în 34 de capitole, ce
ră. La un moment aniversar, aducem un binemeritat omagiu surprind diferite aspecte din viața publicației „Cenăzeanul”.
oamenilor satului Valeapai, şi nu în ultimul rând autoarei Sunt surprinse momente memorabile din activitatea redacți-
monografiei, ce a adus satul natal în conul de lumină al isto- onală, apoi aspecte din istoria rubricilor consacrate, articole
riografiei româneşti recente.
* Dușan Baiski, „Cenăzeanul - 25 de ani“, Editura Art-
Prof. dr. Dumitru Ţeicu press, Timișoara, 2017.

Pag. 62