Page 300 - Dusan Baiski - Razboi in Banat

Dușan Baiski

politică. Istoricului tot îi mai rămâne ceva: răbdarea de a scotoci, a
găsi și a interpreta.
Conflictele de mici, mijlocii sau mari dimensiuni oricum lasă
urme în viața și gândirea noastră, cu aparent la fel de urme asupra
psihicului, în funcție de fiecare persoană în parte. Notele informative,
procesele-verbale, declarațiile etc. etc. cuprinse în diverse dosare ale
organelor represive pot fi citite ca banale știri în mass-media. Din
nefericire, este vorba de persoane adevărate, care au trecut prin drame
adevărate, cel mai adesea prin tragedii. Dacă ești om, nu poți citi un
document de arhivă ca pe-un fapt divers și chiar să concluzionezi că
„așa le trebuie“. Războiul nu este un joc al hazardului, o întâmplare
izvorâtă din frământările naturii, ci cu siguranță cel mai „uman“ produs.
Unul impus ori importat de la cine știe care strămoși de-ai noștri de pe
Marte, Venus etc.
Vă oferim, în cele ce urmează, numai câteva din miile și miile
de povești adevărate ale celor care au trăit în Banat calvarul celui de-al
Doilea Război Mondial.

1944

Plt. I. Mârzan, șeful P.J. Șag, informează către L.J.T.T., pe data
1
de 15 martie 1944, despre cazul lui Petru Pușcaș:
„Acest Pușcaș se dă drept mare român și că a fugit din teritoriul
cedat numai de groaza ungurilor, în schimb acest Pușcaș trăiește în
comuna Șag tocmai cu o unguroaică cu numele de Kanalaș Elisabeta,
al cărei bărbat este fugit în Ungaria de câțiva ani, și contra femeii s-a(u)
dresat de noi acte pentru propagandă în favoarea Ungariei. Suntem
informați că prima soție a acestui Pușcaș, cu care a fost căsătorit în
Ungaria, a fost tot unguroaică. Situația acestui Pușcaș este bănuitoare,
numele de Pușcaș poate fi român(esc), dar poate fi și ungur(esc), mai
ales că în teritoriul cedat a trăit cu o unguroaică, și aici tot cu unguroaică,
al cărei bărbat a fugit în Ungaria.
Numitul Pușcaș, cu toate că se dă bun român, dar a fost și
infractor la legile militare, fiind urmărit ca nesupus. După cum suntem
informați, numitul s-ar ocupa, dacă nu cu trecerile ungurilor peste
frontieră, (atunci) le dă acestora relații de felul cum să lucreze.“

La 17 iunie 1944, plt. Petre Nădăban, șeful P.J. Denta, avea să-i

1 D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 573, Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal,
dosarul nr. 92/1944, f. 92.
298