Page 309 - Dusan Baiski - Razboi in Banat
P. 309

Război în Banat - Studii monografice


                  Ce anume a fost scris în „Rezultatul cercetărilor“, al căror subiecți
            au  fost  Schüssler  Heindrich,  Schüssler  Elisabeta  și  fiul  acestora,
            Schüssler Heindrih (junior):
                  „[...] Susnumitul locuitor cu întreaga familie a sa în tot timpul
            cât această comună a fost ocupată de către trupele germane și maghiare
            a adus o acțiune dăunătoare Statului Român prin aceea că a călăuzit
            armatele germane și maghiare în tot locul, dându-le în același timp
            diferite informațiuni în legătură cu mersul operațiunilor de război și a
            contribuit în (sic) deprimarea și influențarea inamicului de a persecuta
            tot  elementul  românesc  în  timpul  ocupației,  caz  întâmplat  cu  toată
            familia locuitorului Pop Iosif din comuna Beșenova-Veche.
                  Prin  acțiunea  sa  filo-germană  și  maghiară  a  făcut  să  sufere
            întreg elementul românesc , lucru ce se poate foarte bine constata și
                                      17
            din declarațiile informatorilor consemnate în acest proces dela nr. 1-6
            inclusiv, iar la retragerea acestor trupe simțindu-se vinovat a găsit de
            cuviință să se refugieze și el împreună cu trupele germane cu o mașină
            până în localitatea Keskemet (corect: Kecskemét, n.n.)
                  Prima declarație din cadrul procesului-verbal din 29 mai 1945
            aparține numitei Bula Samica:
                  „1/  Informatoarea.  Mă  numesc  Bula  Samica  (în  semnătură:
            Samică, n.n.) de ani 28, de origine etnică română (?!), de profesiune
            casnică,  căsătorită,  am  un  copil,  născută  în  comuna  Forău,  județul
            Bihor,  actualmente  domiciliată  în  comuna  Beșenova-Veche  județul
            Timiș-Torontal, pedepsită până în prezent nu am fost asupra celor ce
            mi se impută, declar următoarele:
                  În  cursul  lunii  octombrie  1944,  odată  cu  reocuparea  comunei
            Beșenova-Veche de către trupele germane și maghiare, eu mă găseam
            la un conac din marginea acestei comune.
                  Într-una din aceste zile m-am pomenit la mine la acest conac cu
            locuitorul Pop Iosif și cu soția sa Pop Ana, care mi-a(u) povestit că
            au fugit  dela ei de acasă din comuna Beșenova-Veche din cauză că
            locuitorul Schuszler Hendrich din comuna Beșenova-Veche umblă cu
            soldați germani pela casele tuturor românilor din comuna Beșenova-
            Veche pe care-i reclamă la acești soldați germani și maghiari că toți
            acești români sunt partizani și au asupra lor arme și munițiuni, iar ei
            au fugit de frică dela domiciliul lor ca să nu fie prinși de acești soldați
            germani și maghiari.

                  17  În 1930, Beșenova Veche avea 6.073 de locuitori, din care  5.835 de bulgari,
            266 de maghiari, 111 germani, 74 de români, patru ruși, trei sârbi, 11 cehi (slovaci),
            șapte evrei etc. (Recensământul general al populaţiei României din 29 decemvrie
            1930).
                                                                            307
   304   305   306   307   308   309   310   311   312   313   314