Page 179 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat

“Decorul” îl constituie probabil aceea i fântân , privit din alt unghi i de la
care vedem doar tija de care este prins g leata.

De remarcat c porturile celor apte tinere fete nu sunt identice, fiecare purtând
o cotrân cu model diferit. Doar lungimea poalelor i modul de legare al cârpei sunt
acelea i.
Nici una din aceste c r i po tale foto nu a circulat prin po t , probabil c cel
care a aplicat timbrele i stampila po tei din Lenauheim pe mai multe ilustrate din
aceast serie a dorit s creeze un fel de carte po tal maxi (maximafilie) sau cu alte
cuvinte un obiect filatelic cu valoare mai mare.
Din p cate rezultatul acestei ac iuni este cu totul contrar inten iei autorului din
mai multe motive:
- în primul rând timbrele aplicate nu au aceea i tem cu subiectul c r ii
po tale. Spre exemplu: timbrul cu c l re ul nu este aplicat pe o ilustrat cu
cai, ci pe una cu fete îmbr cate în port popular. Chiar dac acum la Izvin se
g se te o herghelie de cai, în 937 arm sarii acestei hergheli mai p teau la
P dureni;
- nici celelalte timbre cu discipline sportive, canotaj, schi sau înot, nu au vreo
leg tur cu portul popular sau cu comuna b n ean Izvin;
- tampila de zi a oficiului po tal din Lenauheim, la acea dat (30 august
937) o localitate cu popula ie majoritar de etnie german , nu are ce c uta
pe o carte po tal cu imagini din Izvin, o comun româneasc aflat la o
distan apreciabil de Lenauheim. B nuiesc c cel care a aplicat timbrele i
tampila era din Lenauheim, sau poate c aici a g sit func ionari dispu i s -i
tampileze “blanco” aceste ilustrate.
- se pare c nici data de 30 august nu are vreo importan pentru Izvin, fiind
doar data la care func ionarul po tei din Lenauheim a acceptat s tampileze
ilustratele.
M rog, poate inten ia a fost bun , îns rezultatul este cu siguran deplorabil.

IV.96 “La tors i de vorb cu vecina” (vezi imaginea de pe pagina 72) este
subiectul ilustratei foto f r titlu de mai jos, publicat ca i cele anterioare de c tre
Arta Timi oara în prima jum tate a deceniului patru din secolul trecut.
În imagine avem dou femei în vârst surprinse la tors lân , o ocupa ie
indispensabil în Banatul de alt dat , când cea mai mare parte a produselor necesare
traiului, inclusiv îmbr c mintea, erau produse în gospod ria proprie sau cel mult de
c tre me te ugarii locali. Lâna necesar torsului era ob inut prin sp larea cu le ie
urmat de colorarea cu pigmen i naturali a lânei tunse de la oile proprii.
171