Page 198 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat

V.0 “Dunatölgyes, 30.3.1917” în traducere “Dubova, 30 martie 1917”, o
scurt not pe verso indic locul unde a fost f cut aceast fotografie (pag. 9 , sus)
de c tre unul din solda ii germani, trimi i pe frontul din Balcani în iarna anului 9 7.
Dunatölgyes era denumirea oficial maghiar , din perioada austro-ungar , a
localit ii Dubova, localitate aflat pe Clisura Dun rii, în dreptul golfului format de
Dun re între cele dou Cazane. Satul Dubova a fost înfiin at în anii 826 – 828 cu
coloni ti adu i din Cehia, iar mai târziu s-au stabilit aici i românii, care în prezent
formeaz popula ia majoritar .
În imagine vedem un grup de femei i copii, îmbr ca i în portul popular al
românilor din sudul Banatului. Femeile poart ciupag, poale i un pieptar de culoare
închis . B ie ii poart izman alb , o chime lung pân la genunchi i un cojoc f r
mâneci. În partea dreapt , relativ neclar a imaginii distingem i siluetele a doi b rba i
mai în vârst . Lipsa b rba ilor mai tineri se explic prin faptul c ace tia se g seau, cei
care mai erau în via , pe unul din fronturile primului r zboi mondial.
În spatele grupului se v d câteva case. Sunt case mari, construite solid din
c r mid i piatr , tipice satelor din Banat i care denot o stare material relativ bun
a locuitorilor lor, într-o perioad în care multe din satele române ti din vechiul regat se
aflau într-o stare jalnic .

V.02 “Gospod rie din Banatul de es: comuna Sârbova, jud. Timi ” - o
carte po tal foto (pag. 9 , jos) cu imaginea copiei construite la Muzeul Satului din
Bucure ti a gospod riei lui Ion Avram din Sârbova ( 92 ).
Cartea po tal foto a fost editat de c tre “Funda ia Cultural Regal
“Principele Carol”” i Muzeul Satului circa 938.
În fa a casei distingem un “paore” i o “muiere”, ambii costuma i în portul
popular b n ean. El cite te ziarul, ea este ocupat cu lucrul de mân .
În dreapta imaginii avem “casa mare” cu trei ferestre la strad . Cl direa cu
fa ada baroc , probabil o influen a stilului de case ale vabilor din satul vecin
Bacova, este construit din c r mid i acoperit cu igle.
Pe cealalt parte a cur ii se afl “cuina de var ” i alte anexe gospod re ti. i
aceste cl diri sunt construite din c r mid i acoperite cu igl ceramic de felul celei
produse de firmele b n ene Muschong din Lugoj sau Bohn din Jimbolia.
Gardul i stâlpii de la poart sunt zidi i din c r mid . În fa a “casei mari”,
gardul este f cut din l te i, dar cu stâlpii i baza din c r mid zidit i tencuit .
Aspectul gospod riei denot i în acest caz o stare material bun a
proprietarilor.
Nici aceast ilustrat nu este scris i nu a circulat prin po t .
190