Page 218 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat
P. 218

V.2     “Nunt  româneasc  din Bou ar (com. Hunedoarei)” (pag. 2  , sus)
            este la fel ca  i ilustrata urm toare o carte po tal  editat  de “Editura Tipografiei  i
            Libr riei diecezane Caransebe ” în perioada austro-ungar , circa  9 0.
                 Aici trebuie remarcat c  localitatea Bou ar, actualul B u ar, nu face parte din
            Banatul istoric, ea f când parte, a a cum este specificat în titlul ilustratei din “com.[-
            itatul] Hunedoarei”. Abia dup  unirea de la  9 8  i crearea României Mari, Bou arul
            a trecut în subordinea jude ului Cara -Severin. Probabil c  la aceast   schimbare
            administrativ  a contribuit  i faptul c , din punct de  vedere  al  caracterului  cultural
            Bou arul era mai aproape de Banat decât de  ara Ha egului.
                 Ilustrata a fost tip rit  pe baza fotografiei de grup a nunta ilor pe panta unui
            deal, pe a c rui coam  se vede silueta bisericii.
                 Nunta ii au to i portul popular festiv, care nu se deosebe te cu nimic fa   de
            portul s tenilor din estul Banatului. Femeile  i fetele poart  ciupage de culoare alb
            împodobite  cu  cus turi,  poale de culoare alb  cu bordura inferioar  din dantel
            cro etat   manual   i  în fa  , peste poale, cotrân e cu motive geometrice  i florale.
            Mireasa este  i ea îmbr cat  în port popular, are o cununi   pe cap  i un  laier lung de
            culoare alb . B rba ii poart  chime i lungi pân  în dreptul genunchilor, izman  alb   i
            laib r  de  culoare  închis ,  chintu   sau burdic bogat ornamentat. Pe baza copacilor
            înfrunzi i  i a faptului c  b rba ii poart  p l rii, se poate spune c  nunta a avut loc
            vara. Dup  num rul de circa 70-75 de nunta i poza i, presupun c  era o nunt  a unor
            t rani cu stare material  bun .
                 De remarcat c  l utarii au o vioar , instrument folosit de  l utarii  români  din
            toate regiunile t rii, dar  i instrumente de suflat din lemn  i din metal,  instrumente
            muzicale care au ajuns în Banat o dat  cu  fanfarele  militare  austriece.  Între
            instrumentele de suflat distingem o trompet , o tub , dou  clarinete  i o t r goat , un
            instrument foarte r spândit în orchestrele populare din Banat.
                 Ilustrata are aplicat  pe spate  tampila po tei “[HÁT-?]SZEG-KARÁNSEBES –
            9 4 JUL 9“ (9.07. 9 4) peste timbrul po tei maghiare cu valoarea de 5 Filler.

                 V.22    “Hora  jucat   de  nunta i în Bou ar (com. Hunedoarei)” (pag. 2  ,
            jos) este perechea ilustratei anterioare, fiind   i  ea  editat   de  c tre  “Editura
            Tipografiei  i Libr riei diecezane Caransebe ”, circa  9 0.
                 Imaginea ne prezint  hora jucat  de un grup de circa 35 de nunta i pe terenul
            din gr dina mirelui. În centrul cercului format de nunta i se v d cei  ase l utari. Fa
            de ilustrata anterioar , aici se pot vedea  i opregele purtate la spate de c tre femei.
                 Cartea po tal  din imagine, datat   “16/III 15” ( 6.03. 9 5), a fost expediat
            din “KARÁNSEBES” la “9 5. MAR.  8”.
            210
   213   214   215   216   217   218   219   220   221   222   223