Page 120 - SUMMA CUM FRAUDE
P. 120
În ultimul punct al analizei, profesorul Kruse precizează că este imposibil din
punct de vedere matematic ca atât conţinutul în amidon, proteine şi grăsimi să crescă
toate cu cel puţin 15% şi în concluzie afirmaţia autorilor nu poate fi decât falsă!
O altă scrisoare cu o succintă evaluarea a celor două cereri de brevet şi a
lucrărilor publicate pe această temă am primit-o din partea domnului profesor dr. ing.
Hans-Peter Kaul de la Universitatea pentru Cultura Solului din Viena (Universität
für Bodenkultur Wien, prescurtat BOKU).
În scrisoarea sa, pe care o prezint în copie pe pagina următoare, profesorul Kaul
apreciază că lucrările fitotehniştilor timişoreni privind tratamentul cu unde magnetice a
materialului semincier prezintă o serie de carenţe din punctul de vedere al redactării
unei lucrări ştiinţifice (între care lipsa unor concluzii privind cauza diferenţelor dintre
variantele experimentale şi a unei bibliografii internaţional acceptate) şi îşi exprimă
rezervele privind posibilitatea ca acestea să permită fundamentarea unei invenţii.
Referitor la cea de-a doua cerere de brevet, cea referitoare la cultura porumbului
în sistem cu “covor vegetal permanent”, profesorul vienez precizează că ideile descrise
de autorii cererii nu prezintă nici un fel de noutate, ele fiind de mult cunoscute şi
aplicate în cadrul programelor agrare de protecţie a naturii.
De altfel eu cunoşteam din proprie experienţă faptul că, tehnologiile de cultură
cu semănatul direct în mirişte sau în mulci (covor vegetal mort) nu sunt o noutate. În
anii 1988 – 1990, Universitatea Stuttgart-Hohenheim în colaborare cu camerele
agricole (Landwirtschaftsämter) din landul Baden-Württemberg au derulat un
program de cercetări, cu scopul de a găsi un sistem de cultură capabil să împiedice
eroziunea pluvială şi prin aceasta să menţină fertilitatea terenurilor agricole situate în
pantă. Fabrica de maşini RAU (Maschinenfabrik RAU), intreprinderea la care am
lucrat ca inginer în domeniul experimentării, a participat la acest program, fiind
furnizoarea maşinilor de semănat.
Semănătorile de porumb de fabricaţie RAU-SICAM de serie erau prevăzute cu
brăzdare de tip ancoră şi erau destinate pentru semănatul porumbului în pat germinativ
(teren) pregătit.
Pentru semănatul “direct” în mirişte sau în teren acoperit cu un strat de mulci,
sunt necesare brăzdare de tip “taler de disc”, piese capabile să taie stratul vegetal şi să
deschidă o rigolă în care să fie depuse boabele de porumb. Acest tip de brăzdare se
utilizează şi în cazul culturilor semănate în pat germinativ bine pregătit, însă pentru
semănatul direct era necesară echiparea cu arcuri mai puternice, care să asigure
apăsarea necesară pentru tăierea resturilor vegetale şi deschiderea rigolei.
Sarcina şefului meu de compartiment şi a mea, consta în adaptarea acestor
semănători cu brăzdare cu talere disc şi optimizarea arcurilor de la secţiile de semănat.
114
