Page 124 - SUMMA CUM FRAUDE

O copie a scrisorii domnului dr. Pickert o prezint pe următoarele pagini.

După cum am amintit anterior, am trimis specialiştilor occidentali spre evaluare
nu numai textul cererilor de brevet, ci şi câteva “lucrări ştiinţifice” publicate de către

autorii celor două proiecte care au stat la baza presupuselor “invenţii”.
Am decis să fac acest lucru pentru că am fost oarecum intrigat de rezultatele
excepţionale, obţinute la Timişoara prin cultura porumbului în covor vegetal mort, cât

şi de concluziile trase de autori acestei “invenţii”. În toate experienţele derulate de
timişoreni, culturile în mulci dau rezultate de producţie mai bune decât cele semănate
în teren arat din toamnă şi cu pat germinativ pregătit conform tehnologiei clasice.

În experienţele efectuate în anii 1988-1990 în Germania, producţiile parcelelor
semănate în mirişte erau de obicei mai mici în comparaţie cu celelalte variante. Acest
fapt se explică şi prin faptul că terenul acoperit cu mulci, este mai umed şi se

încălzeşte mai greu, fapt care determină o germinaţie şi creştere tardivă.

Rezultate similare au fost obţinute şi de către cercetătorii maghiari prof. dr.
ing. Márta Birkás şi dipl. ing. Csaba Gyuricza de la Universitatea Agricolă
Gödöllö. In lucrarea „Direktsaat-Dauerversuchsergebnisse mit Körnermais im

pannonischen Produktionsgebiet Ungarns“ (Die Bodenkultur, 51 (1) 2000, pag 19 –
34), autorii precizează că “atât aratul în primăvară cât şi utilizarea grapei cu discuri
în primăvară a dat rezultate mai bune în privinţa stării solului şi a recoltelor faţă de

semănatul direct” (Die Direktsaat war sowohl das Frühlingspflügen als auch der
Scheibeneggeneinsatz in Frühjahr hinsichtlich des Bodenzustandes und der Erträge

überlegen).
Cum distanţa dintre Gödöllö şi Timişoara nu este prea mare şi totodată ambele

locaţii sunt situate în Câmpia Panonică, mi-am pus întrebarea cum s-a ajuns la astfel
de rezultate. Prima indicaţie că rezulatele fitotehniştilor timişoreni nu corespund

realităţii este furnizată, după cum am arătat anterior, în scrisoarea profesorului Kruse
de la Hohenheim.
Ca să-mi fac o părere cât de cât justă asupra cercetărilor efectuate de specialiştii
USAMVB am căutat pe paginile din internet ale universităţii o eventuală prezentare a

proiectului derulat. Ei bine, cine are această curiozitate o să dea în cel mai bun caz de
site-uri cu indicatia “pagină în lucru”. Nu am găsit nici un fel de documentare privind

experienţele efectuate şi nici o fotografie cu materialul utilizat (maşina) sau cu
aspectul culturii de porumb în mulci!
Bănuiala mea că toate lucrările publicate se bazează pe date fictive, mi-a fost
confirmată de un coleg care mi-a declarat că universitatea nu a dispus niciodată de

utilajul necesar (semănători cu brăzdar taler disc) pentru aceste experienţe!

118