Page 40 - SUMMA CUM FRAUDE
P. 40
Legat de modul de comportare al conducerii Facultăţii de Agricultură, ţin să
amintesc că aversiunea faţă de mecanizare este o boală relativ răspândită în rândul
agronomilor. Şi pe vremea când eu eram student şi inginer agronom în producţie, la
auzul cuvântului “maşini”, mulţi colegi erau tentaţi să intre sub masă de frică ca nu
cumva acestea să explodeze!
La fel de ocolite erau şi discipline cum ar fi matematica, fizica, chimia sau
desenul tehnic, fapt pentru care deseori mi-am pus întrebarea pe ce considerente aceste
persoane purtau titlul de “inginer”, o noţiune care derivă de la cuvântul englezesc
“engine”, în traducere “motor”, respectiv o “maşină” capabilă să transforme o energie
disponibilă în cea necesară scopului dorit!
La aproape cinci decenii de la terminarea facultăţii, constat cu oarecare
dezamăgire că mentalitatea unora a rămas aceeaşi.
Dacă pe vremea studenţiei mele, “perlele” în materie de răspunsuri incorecte
erau atribuite studenţilor, astăzi, după cum voi descrie într-unul din capitolele
următoare, ele constituie “contribuţia intelectuală” a unor profesori universitari.
Trist dar adevărat ...
În încheierea acestui capitol aş dori să mai fac o precizare. Pe paginile
anterioare am expus o serie de materiale privind persoana şi activitatea mea în
decursul anilor, în care am predat disciplina de Maşini de Protecţie studenţilor
Universităţii de Ştiinţe Agricole a Banatului. Nu am făcut acest lucru pentru a mă
lăuda şi nici pentru a face carieră, eu fiind de mult pensionar şi fără pretenţia de a fi
omagiat. Am prezentat aceste materiale pentru ca cititorul să-şi poată face o părere
proprie privind persoana mea, mai ales că în cei zece ani de la renunţarea la
“activitatea didactică”, cei vizaţi de criticele mele au încercat pe toate căile să mă
prezinte drept un impostor, un frustrat şi un incapabil din punct de vedere profesional.
34