Page 145 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 145
CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)
Notarul public Dumitru Chiroiu va autentifica specimenele de semnături ale
celor doi administratori ai băncii, respectiv Schmidt Johann și Bieber Johann. Cenzori
erau Jung Stefan, Hinkel Josif și Schmidt Adam, iar cenzori supleanți Maywurm
Josif, Weber Johann și Waltrich Johann.
Pe 15 decembrie 1931, ora 11,32, Schmidt Johann și Bieber Johann depun
cererea de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului al Camerei de Comerț
și Industrie Timișoara. Cenzorii, asociații, administratorii și terții autorizați să
administreze sau să reprezinte societatea erau: Schmidt Johann, Bieber Johann,
Balthasar Anton, Balthasar Nikolaus, Pimmel Peter, Schmelzer Johann, Gräbeldinger
Nikolaus, Günther Johann, Wirosav Josif.
Pe 16 ianuarie 1940, șeful Oficiului Registrului Comerțului, cu semnătură
indescifrabilă, îi trimite o notă judecătorului delegat prin care solicită radierea din
oficiu a băncii pe motiv că: „Firma: Banca Poporală Economie Cooperativă de
Credit și economie, având ca obiect: operațiuni bancare, cu sediul în Cenadul Vechi,
constatând că figurează și azi înmatriculată în registrul firmelor sociale ale acestui
Oficiu sub No.597/1931, cu toate că în conformitate cu dispozițiunile art. 169 al. III
din Legea Cooperației combinat și cu art. 7 al. IV din Legea pentru reglementarea
comerțului de bancă, dispozițiunile legii pentru înființarea unui registru al comerțului
și ale legii pentru reglementarea comerțului de bancă, nu se aplică cooperativelor
aflate sub controlul Institutului Național al Cooperației...“ Judecătorul delegat va
dispune pe 31 ianuarie 1940 radierea din oficiu a băncii din Registrul Comerțului.
La sfârșitul anului 1933, cenăzenii au început acțiunea de înființare a unei
noi bănci. Denumirea aleasă a fost cea de Banca Agricultorilor, societate pe acțiuni.
Conform proiectului de fondare, întocmit la data de 2 decembrie 1933, de un grup de
inițiativă de 21 de persoane (17 agricultori, un pantofar, un frizer, un învățător și un
funcționar), scopul acesteia era acordarea creditelor necesare sătenilor și fructificarea
capitalurilor acestora. Banca urma să deruleze operațiuni de credite și să rezolve
afaceri bancare obișnuite și îngăduite. Capitalul avea să fie de 500.000 de lei, compus
din 2000 de acțiuni cu valoare nominală de 250 de lei fiecare. Fondatorii își rezervau
dreptul ca, în caz că nu se va atinge cota de capital de 500.000 de lei, să o reducă la
200.000 de lei. În prima fază, acționarii trebuiau să verse 30% plus 20 de lei drept
speze de fondare, urmând ca în termen de 15 zile de la ținerea adunării generale de
constituire să verse încă 40%, iar diferența de 30% în 60 de zile de la constituirea
societății. Ultimul termen de subscripție a fost fixat pentru 15 ianuarie 1934.
La data de 3 februarie 1934, acționarii au contribuit fiecare cu 30% din suma
pe care trebuia să o verse la fondul băncii, adunându-se suma totală de 76.000 de lei.
Localul Casinei din Cenadul Mare nr. 368, va găzdui adunarea generală de
constituire a Băncii Agricultorilor S.p.A. Convocatorul, redactat în limbile română
și germană, avea trecute la ordinea de zi a adunării generale următoarele puncte:
„1. Alegerea unui președinte pentru conducerea adunării generale;
2. Designarea notarului și de doi acționari pentru verificarea procesului-
verbal;
3. Raportul și hotărârea despre asigurarea capitalului de acții;
4. Stabilirea statutelor;
143