Page 167 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 167
CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)
adus la cunoștință că păstrez această armă la domiciliul meu, însă în ultimul timp
nu m-am mai folosit de această armă, ci am păstrat-o numai pentru eventuala pază
a mea personal, în calitate de primar, știind că am o mulțime de dușmani în comună,
de la care m-aș putea aștepta în orice moment să fiu atacat. În alte împrejurări
eu nu m-am folosit de această armă, iar pe de altă parte, eu mă gândeam că vi
s-a comunicat și d-voastră de către antecesorul d-v. de la care ați preluat postul în
primire că la mine se află o armă care-mi necesită în timpul serviciului să o folosesc
numai la nevoie în cazul când aș fi atacat, sau să vin în ajutor cu această armă în
împrejurări critice.“
Crăciun Ioan (român): „Arma sistem rusesc ce s-a găsit în domiciliul meu,
eu personal nu am avut cunoștință despre această armă, însă în urma căutării prin
domiciliu și fiind găsită de domnii jandarmi, soția mea mi-a spus că a găsit-o în
grădină în urma războiului și a adus-o în casă, dar în acel timp eu fiind ocupat
cu serviciul de primar, a uitat să-mi arate această armă și a rămas în locul unde a
așezat-o când s-a găsit. Eu nu m-am folosit nicicând de această armă.“
Isacov Ioța (sârb): „Pistolul automat sistem german cu 32 focuri încărcător
gol, ce s-a găsit la domiciliul meu îl am de la tânărul Nedelcov Milivoi, fiul lui
Nedelcov Ioța, din comuna Cenadul-Mare, de la care l-am ridicat pe la sfârșitul lunii
iulie 1945, fără cartușe, care mi-a spus că-l are de la germani din timpul când era
frontul la Cenad. În acel timp, se aflau în Cenad doi ostași sovietici, cari erau pentru
capturile de război germane de la serv. E.S.C.C. pe lângă cari eram eu translator
și administrator cu animalele. Carabina rusească care la fel s-a găsit în domiciliul
meu, provine tot de la ostașii sovietici, care era lăsată pentru paza vacilor ce se
aflau la conac pe câmp. Pentru pistolul automat am avut cartușe însă s-au consumat
în timpul când erau ruși în comună, de care m-am folosit și după plecarea acestor
ostași, deoarece eu am fost însărcinat de d-l inginer Cernicin, căpitanul Sfinținschi
și doamna agronomă Dobroșevschi Catarina, cu îngrijirea și administrarea vitelor
și cerealelor considerate capturi de război, care cereale se află și în prezent în Plasa
Sânnicolau. Eu am fost nevoit să păstrez acest armament, fiindcă eu am primit
ordin în mai multe rânduri să mă deplasez și în timpul nopții în localitate și în alte
localități din Plasă. Este adevărat că mi s-a atras atenția de către D-v să nu umblu
cu armament, însă eu am spus că mă voi duce la Timișoara la d-l. maior Pundin ca
să-mi dea cuvenita autorizație pentru pistol, însă am și fost, dar nu mi-a dat nicio
autorizație, spunându-mi d-l inginer Cernecin că nu-mi trebuie autorizație, numai
să nu fac abuzuri. Eu personal afară de pistolul ce s-a găsit la mine nu am mai găsit
nimic. Eu nu am găsit alte pistoale afară de cela care s-a ridicat în domiciliul meu,
nu mai posed niciun fel de pistol.“
Jivu Aurel (român): „Pistolul automat ce s-a găsit în domiciliul meu îl am din
ziua de 10 octombrie 1945, găsindu-l în urma unor ruși care au fost la mine și au
dormit în grajd, care probabil l-au uitat fiind beți și care au plecat în timpul nopții.
Nu l-am prezentat la post fiindcă mi-a fost frică că voiu fi dat în judecată.“
Crăciun Floarea (româncă), soția lui Crăciun Ioan: „Arma rusească ce s-a
găsit la noi în locuință sub un dulap, acea armă am găsit-o eu în grădină la noi, în
toamna anului 1944, după ce a trecut frontul prin Cenad. Eu după ce am pus acea
165