Page 169 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Nazarinenii

Întemeietor al sectei Nazarinenilor (cei care-l urmează pe Isus Nazarineanul
1
prin fapte) este elvețianul Iacob Wirtz, din Bassel, iar doctrinar, tot un elvețian,
respectiv Samuel Frohlich, care a întemeiat o sfântă comună cu 38 de adepți, prima
comună nazarineană. În România, ideile acestei secte au pătruns la începutul secolului
al XX-lea, răspândindu-se din Ungaria mai cu seamă în județele Arad și Bihor.
Totodată, „nazarineni“ este o denumire dată de iudei creștinilor, pe care îi
desemnau ca „ucenici ai lui Iisus Nazarineanul“. Tot ei numeau credința creștină ca
„eres al nazarinenilor“ .
2
La Cenad, ideile Nazarinenilor au fost aduse în 1920 de către doi localnici și
anume Ioan Jivan (născut la Cenad, la 20 august 1861) și Vasile Ardeleanu (născut
la Pesac, la 7 martie 1887), așa după cum reiese din istoricul întocmit de un oficial,
respectiv plutonierul Stan Lincă, șeful Postului de Jandarmi Cenad în perioada celui
de-al Doilea Război Mondial, mai precis la 3 aprilie 1941. Iată și motivația găsită de
acest subofițer. „... poporul, după al doilea război mondial, a fost lăsat în părăsire de
către preoții lui care au început a se amesteca în treburile politice ale statului, lăsându-
și credincioșii lor pe calea rătăcirii și părăsirea religiei și a credinței lor strămoșești,
prin faptul că preoții se interesau mai mult de chestiunile politice, lăsându-și
credincioșii în voia soartei și de a apuca pe calea rătăcirii și de a se împărții între ei
în mai multe și diferite secte religioase pe care poporul le auziseră și le aduseră poate
în timpul războiului pe unde erau împărțiți pe fronturi în diferite colțuri ale țării și
ale Europei întregi și din care cauză reîntorși la vetrele lor și neavând cine se ocupa
de educația și aducerea pe calea cea bună a credinței strămoșești ortodoxe române,
au început a se împărți în diferite secte religioase permise și nepermise.“ Secta (care
avusese la Cenad 18 discipoli), va spune același Stan Lincă, încă de la interzicerea și
desființarea ei „nu s-a mai observat ca să se adune în vreo casă de adunare sau ca să
facă vreun fel de propagandă, întrucât fiind reduși la număr sunt liniștiți în comună și
nu fac niciun fel de propagandă.“ Referindu-se la cei doi cenăzeni, plutonierul va mai
nota, de data aceasta în „Concluziuni despre activitatea problemei sectei religioase
Nazarineni pe 1941“, că Ioan Jivan fusese conducătorul acesteia la Cenad, iar Vasile
Ardelean, „propagandist și predicator.“ Iar la măsurile ce trebuiau luate: „Întrucât
doctrina acestei probleme este în contrazicere și dăunătoare ordinei și siguranței de

1 Asociaţia Religioasă Nazarineană își are sediul central în Arad. În conformitate cu prevederile
art. 41 alin. (2) lit. d) şi art. 47 alin (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul
general al cultelor, Ministerul Culturii şi Cultelor a avizat dobândirea statutului de asociaţie religioasă
pentru Asociaţia Religioasă Nazarineană, aviz nr. 2/23.04.2007. (http://www.culte.ro);
2 http://dexonline.ro.
167