Page 254 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

vitregiţi ai regimului de atunci. Viaţa în Bărăgan a fost grea, cu nenumărate lip-
suri și boli. Oamenii au fost legaţi de aceaşi soartă, s-au solidarizat puternic, nu se
ţinea cont de starea socială şi etnică. Ca exemplu pot să dau faptul că în trei luni,
din august până în noiembrie 1951, s-au construit de către deportaţi peste 9.500 de

Au luat-o de la zero și s-au descurcat și-n Bărăgan. De la stânga: Jung Anna, născ. Koreck; Kühn Barbara,
născ. Schütz; Johann Kühn; Richter Rudolf (copil); Kühn Peter; Richter Barbara, născ. Kühn; Huller Peter
(venit de la Cenad în vizită); Gräbeldinger Anton; Gräbeldinger Anna, născ. Jung

case, cu mijloace rudimentare, în cele 18 localităţi ale deportaţilor în Bărăgan. Am
reușit astfel să ne salvăm vieţile de iarna năprasnică ce avea să fie. Exemple despre
această solidaritate umană pot fi multe…
- Ce-ați mai găsit, la reîntoarcere, în casa dvs.?
- Eliberarea din Bărăgan s-a petrecut astfel: plecarea masivă din Bărăgan
a început cu sârbii, spre sfârşitul anului 1955, şi a continuat până în cursul anului
1956 cu toţi cei deportaţi din vestul ţării (din Banat şi parte din Oltenia, adică toate
localităţile din vecinătatea cu Iugoslavia pe o adâncime de 25 de km.) Acasă, la
Saravale am găsit casa devastată, acolo fiind cazaţi un timp nişe militari. S-a luat
tot ce s-a putut lua. Am început din nou cu începutul. Încă din Bărăgan, mama a
înaintat divorţ şi fiecare din soţi a avut propria cale în viaţă. Eu am rămas la tata, la
Saravale, iar sora la mama, la Cenad…
- Ați fost implicat în scrierea unei cărți monumentale despre istoria sârbilor
din România: „Sârbii din România în vremea comunismului“, în care sunt redate
și fișele de deținuți politici ale mai multor sârbi din Cenad. La ce lucrați acum?
- După zeci de ani de la tragicele evenimente din perioada regimului comu-

252