Page 257 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 257
CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)
țării ca meseriaș. Facem această propunere și pe considerentul măsurilor ordonate
de domnul mareșal Antonescu, conducătorul Statului, pentru reprimirea în servicii a
unor legionari care într-adevăr au fost dovediți ca periculoși.“
În concluziile sale asupra curentelor politico-sociale pe semestrul I 1942,
maiorul Ioan Peșchir va nota: „Mișcarea legionară în creștere cu 2.643 membri față
de situația semestrului I 1941, cauzele sunt regimul de guvernare legionar cu care
ocazie s-au putut identifica cu ușurință cei ce au această ideologie.“
Inspectoratul General al Jandarmeriei va trimite, pe 20 septembrie 1942, către
Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal, o notă semnată de colonelul C. Tobescu,
șeful Secției a II-a a Siguranței Statului, prin care se aduce la cunoștință faptul că
Ministerul Afacerilor Interne a aprobat, prin ordinul nr. 37.623/A din 17 septembrie,
înapoierea la Reșița a cenăzeanului Rusu Aurel. Totodată, se preciza că informația
trebuia adusă și la cunoștința poliției reșițene, pentru a-l supraveghea pe cenăzeanul
fost legionar.
La rândul său, Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal va înștiința despre acest
lucru și Postul de Jandarmi Cenad, pentru a-i permite lui Rusu Aurel întoarcerea la
Reșița, dar și Poliția Reșița.
Într-un ordin de informațiuni din 2 mai 1942, se cere, printre altele, a se verifica
informația că „Grupul Etnic German are datoria de a sprijini prin orice mijloace pe
legionari.“
Pe 20 noiembrie 1945, jandarmii cenăzeni vor trimite la Secția de Jandarmi
Sânnicolau Mare, la solicitarea acesteia, situația foștilor legionari înscriși în alte
partide politice. Tabelul conținea un singur nume, pe cel al lui Cismaș Teodor, înscris
în Frontul Plugarilor.
O situație numerică a Mișcării Legionare din raza Postului de Jandarmi
Cenad, nedatată, trimisă Secției de Jandarmi Beșenova Veche, relevă faptul că la
Cenad existaseră 41 de legionari, dintre care patru conducători, ale căror nume au
fost trecute într-un alt tabel, la fel nedatat: Radu Aurel, pantofar (șef de garnizoană
și de cuib), Tomi Aurel, mecanic (șef de cuib), Ivașcu Ioan, funcționar (șeful poliției
legionare, șef de garnizoană, șef de cuib) și Rejep Lazăr, agricultor (șef de cuib).
Radius Francisc este exclus cu unanimitate de voturi din P.M.R. la data de 25
octombrie 1957 pe motiv că a fost legionar (venit la Cenad din Zăgujeni).
Socol Pavel, acuzat în ședința O.B. de la G.A.C. Cenad, din în 23 aprilie 1960,
că a simpatizat cu legionarii, a fost primit în P.C.R., la I.C.A.R., apoi transferat la
O.B. de la G.A.C. A fost însă doar candidat, această calitate pierzându-și-o pe 23
aprilie 1960.
Amintit în documentele vremii ca fost legionar este și Stanciu Gheorghe.
Cel trimis la închisoare a fost Nicolae Boldovici. Acesta s-a născut la 14
noiembrie 1931, la Cenad. De profesie sudor. Membru al Partidului Național
Țărănesc. Condamnat la opt ani de temniță grea pentru uneltire, în baza art. 209 din
Codul Penal, fiindcă a activat în organizația legionară „Frați de cruce“. A fost închis
pe 6 aprilie 1949, trecând pe rând prin celulele îchisorilor din Timișoara, Poarta Albă,
Oradea și Cavnic. A fost eliberat la 4 septembrie 1956, în baza Decretului nr. 72/1950.
255