Page 257 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 257

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)


        țării ca meseriaș. Facem această propunere și pe considerentul măsurilor ordonate
        de domnul mareșal Antonescu, conducătorul Statului, pentru reprimirea în servicii a
        unor legionari care într-adevăr au fost dovediți ca periculoși.“
              În  concluziile  sale  asupra  curentelor  politico-sociale  pe  semestrul  I  1942,
        maiorul Ioan Peșchir va nota: „Mișcarea legionară în creștere cu 2.643 membri față
        de situația semestrului I 1941, cauzele sunt regimul de guvernare legionar cu care
        ocazie s-au putut identifica cu ușurință cei ce au această ideologie.“
              Inspectoratul General al Jandarmeriei va trimite, pe 20 septembrie 1942, către
        Legiunea  de  Jandarmi  Timiș-Torontal,  o  notă  semnată  de  colonelul  C.  Tobescu,
        șeful Secției a II-a a Siguranței Statului, prin care se aduce la cunoștință faptul că
        Ministerul Afacerilor Interne a aprobat, prin ordinul nr. 37.623/A din 17 septembrie,
        înapoierea la Reșița a cenăzeanului Rusu Aurel. Totodată, se preciza că informația
        trebuia adusă și la cunoștința poliției reșițene, pentru a-l supraveghea pe cenăzeanul
        fost legionar.
              La rândul său, Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal va înștiința despre acest
        lucru și Postul de Jandarmi Cenad, pentru a-i permite lui Rusu Aurel întoarcerea la
        Reșița, dar și Poliția Reșița.
              Într-un ordin de informațiuni din 2 mai 1942, se cere, printre altele, a se verifica
        informația că „Grupul Etnic German are datoria de a sprijini prin orice mijloace pe
        legionari.“
              Pe 20 noiembrie 1945, jandarmii cenăzeni vor trimite la Secția de Jandarmi
        Sânnicolau  Mare,  la  solicitarea  acesteia,  situația  foștilor  legionari  înscriși  în  alte
        partide politice. Tabelul conținea un singur nume, pe cel al lui Cismaș Teodor, înscris
        în Frontul Plugarilor.
              O  situație  numerică  a  Mișcării  Legionare  din  raza  Postului  de  Jandarmi
        Cenad, nedatată, trimisă Secției de Jandarmi Beșenova Veche, relevă faptul că la
        Cenad existaseră 41 de legionari, dintre care patru conducători, ale căror nume au
        fost trecute într-un alt tabel, la fel nedatat: Radu Aurel, pantofar (șef de garnizoană
        și de cuib), Tomi Aurel, mecanic (șef de cuib), Ivașcu Ioan, funcționar (șeful poliției
        legionare, șef de garnizoană, șef de cuib) și Rejep Lazăr, agricultor (șef de cuib).
              Radius Francisc este exclus cu unanimitate de voturi din P.M.R. la data de 25
        octombrie 1957 pe motiv că a fost legionar (venit la Cenad din Zăgujeni).
              Socol Pavel, acuzat în ședința O.B. de la G.A.C. Cenad, din în 23 aprilie 1960,
        că a simpatizat cu legionarii, a fost primit în P.C.R., la I.C.A.R., apoi transferat la
        O.B. de la G.A.C. A fost însă doar candidat, această calitate pierzându-și-o pe 23
        aprilie 1960.
              Amintit în documentele vremii ca fost legionar este și Stanciu Gheorghe.
              Cel  trimis  la  închisoare  a  fost  Nicolae  Boldovici. Acesta  s-a  născut  la  14
        noiembrie  1931,  la  Cenad.  De  profesie  sudor.  Membru  al  Partidului  Național
        Țărănesc. Condamnat la opt ani de temniță grea pentru uneltire, în baza art. 209 din
        Codul Penal, fiindcă a activat în organizația legionară „Frați de cruce“. A fost închis
        pe 6 aprilie 1949, trecând pe rând prin celulele îchisorilor din Timișoara, Poarta Albă,
        Oradea și Cavnic. A fost eliberat la 4 septembrie 1956, în baza Decretului nr. 72/1950.



                                                                               255
   252   253   254   255   256   257   258   259   260   261   262