Page 259 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Desigur, marile probleme ale cenăzenilor sunt tot cele legate de pământ.
Acesta încă nu a fost împărțit oamenilor, dar „Prietenul Galetin Jivco, membru în
comitetul local al reformei agrare, spune că: o mare vină o au oamenii că n-au dat
fondurile necesare la timp, și a doua vină au autoritățile administrative că nu dau
concurs comitetului și prin aceasta se întârzie lucrările“. Președintele este delegat să
se deplaseze la conducerea centrului și să raporteze cazul atât în scris, cât și verbal.
Galetin mai cere să li se dea cenăzenilor de către Armată cai din cei veniți de pe front,
în locul celor rechiziționați, ca atare președintele Blagoe este învestit să meargă la
Timișoara pentru a se interesa de situație. La rândul său, „Prietenul Papeș Gheorghe
propune ca să se intervină locului în drept ca să se reducă prețurile la arături și
ogoare cu tractoarele, deoarece 7.000 lei pentru un jugăr este un preț prea mare
și 15.000-20.000 lei ogor pentru porumb sau arătură de toamnă, adâncă, de unde
poate plăti omul sărac aceste arături?“ Pe de altă parte, cei abonați la gazeta de
partid „Vrem pământ“, editată de Frontul Plugarilor din București, se plâng că deși
au achitat abonamentele pe trei luni, încă nu au primit niciun număr.
Dar ceea ce-i doare pe cenăzeni va fi exprimat de Cismaș Teodor, care va întreba
de ce nu s-au numit nici până la acea dată comitetul sătesc, primarul și viceprimarii
propuși la 17 iunie, în adunare generală, când de față a fost și „...prietenul președinte
al Plasei Sânnicolau Mare.“ Adunarea îl delegă pe Blagoe să se intereseze de situație
la centru, în caz contrar toți vor demisiona. Se consemnează o nouă intervenție a
lui Galetin Jivco, care propune unificarea cooperativei vechi „Usturoiul“, cu cea
nou înființată, „Victoria“, „...neputând funcționa două cooperative în același mod
într-o singură comună.“ Papeș Gheorghe va propune ca din comisia județeană pentru
fixarea prețurilor să facă parte și un cenăzean. În opinia sa, nu e deloc corect ca
țăranul să plătească pentru îmbrăcăminte și încălțăminte prețuri de zece ori mai mari
decât obține pentru ceea ce vinde. Cere să se fixeze următoarele prețuri: cartofi – 300
lei/kg, ceapă – 400 lei/kg, pătrunjel și păstârnac – 400 lei/kg, morcovi – 250 lei/kg,
usturoi direct de la producător – 1.500 lei/kg, grâu – 20.000 lei/kg, porumb, orz, ovăz
– 10.000 lei/100 kg, varză – 350 lei/kg.
Un raport din 10 septembrie 1945, scris de mână și destinat președintelui de
plasă al Frontului Plugarilor relevă situația de atunci a acestei organizații la Cenad,
semnatarul fiind Ioan Blagoe, președintele organizației cenăzene a Frontului Plugarilor.
Aceasta număra 124 de membri. Problema cea mare o constituia, desigur, reforma
agrară, care „...stă pe loc, nu s-a dat pământ la oameni din cauza neînțelegerilor
dintre dânșii. Recolta de grâu foarte slabă, orz, ovăz, slabă, porumbul mijlociu,
cartofi mijlocii, ceapă slabă, usturoi slab, varză slabă, sfecla de nutreț slabă, sfecla
de zahăr slabă. Foarte mulți șoareci și câini de pământ distrug totul, sămânță de
lucernă nu-i deloc, de trifoi foarte puțin, zarzavaturile slabe din cauza secetei...“
Același Blagoe oferă și componența nominală a consiliului de administrație al
organizației sale, format din 13 membri (inclusiv doi sârbi și un maghiar): Ioan
Crăciun – secretar, Mihai Toconiță – vicepreședinte, Covaci Gheorghe, Oniță Petru,
Jiean Vasilie, (indescifrabil) Terente, Niculescu Constantin, Pescari Vasilie, Mărienuț
Nicolae, Galetin Jivco, Jivici Borislav și Varga Pavel.
La ședința comitetului de plasă a Frontului Plugarilor, ținută la 25 februarie
1947, la Sânnicolau Mare, din partea Cenadului Mare va participa Constantin

257