Page 276 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

în baza celor constatate la fața locului și a informațiilor culese, acestia vor observa
că însămânțările s-au efectuat în proporție de 95%, numai că „...în comuna Cenadul
Vechiu au mai rămas în curs de însămânțare circa 500 iugăre pe care nu le ia nimeni
spre a le însămânța, din cauză că sunt terenuri prea îndepărtate de com. Cenad“,
fiind aproape de Beșenova Veche. Tot ei vor scrie: „Combustibilul și carburanții sunt
prea scumpi. În com. Cenadul Vechiu cele mai bune terenuri de grădinărie s-au dat
la țigani, care în loc să-l lucreze l-au arendat la alții. Tot la fel și pământurile date
coloniștilor. Aceștia le-au închiriat la alții, iar ei au plecat din comună. Terenurile
însămânțate sunt bine lucrate și promit o recoltă abundentă. Se simte f. mult lipsa
ploilor. Propunem ca cele 500 iugăre de pământ neînsămânțate încă până în prezent
să fie predate locuitorilor din com. Beșenova Veche, în apropierea căreia se află aceste
terenuri.“ Referindu-se la nemulțumirile cenăzenilor, cei doi comuniști vor reține
că există nemulțumiri pentru faptul că medicul veterinar și inginerul agronom din
Sânnicolau Mare au preluat „...30% din vacile ce urmau a se licita de la șvabii din
com. Cenad“. De asemenea, cenăzenii „S-au mai plâns și de plutonierul de jandarmi
Cristea, care sabotează, ținând parte reacționarilor.“
Întruniți pe 7 mai 1947, în adunare ordinară, membrii consiliului politic al B.P.D.
din Cenadul Mare vor decide ca „... în ziua de 10 mai 1947, pe lângă serbarea națională
românească să se serbeze și ziua victoriei armatelor aliate ce trebuia în 9 mai 1947
serbat.“ Însărcinat cu programul cultural a fost învățătorul Gh. Gheorghiade, directorul
școlii, invitat să vorbească despre însemnătatea zilei de 9 mai fiind sublocotenentul
N. Diculescu, comandantul plutonului de grăniceri. Ca loc de desfășurare a fost fixată
piața comunală, de unde, în caz de timp favorabil, cei prezenți urmau a se deplasa la
pădure.
Înmulțirea furturilor în comună impune adoptarea în unanimitate a hotărârii
privind secondarea paznicilor de noapte de către alte trei persoane de fiecare stradă,
prin rotație. În atenția consiliului politic al B.P.D. se va afla și terenul viran de la nr.
252, în suprafață de 200 de stânjeni, folosit de ani de zile de notar și unde ar fi trebuit
construită casa națională. Arenda anuală stabilită și adoptată a fost de 50.000 de lei/
an, cu plata anticipată pentru cel puțin trei ani. Se va aproba începerea lucrărilor de
reparații la diverse edificii comunale.
Pe 5 iunie 1947, se va desfășura o ședință comună a consiliului politic al B.P.D.
și a comitetului agricol de însămânțări (membri prezenți fiind Ivan Dragoievici, Vasile
Hohn, Milan Uncianski, Gavrilă Dogojie, Gheorghe Stanciu, Dumitru Damian, Milivoi
Stoiacov și Nicolae Muntean). Conform procesului-verbal încheiat, din cele 4.817 ha
impuse a fi însămânțate s-au însămânțat 4.737 ha, rămânând neînsămânțate 80 ha
deoarece acestea au fost și în alți ani folosite ca pășune, dar și pe motiv că din cauza
lipsei ploii pământul s-a întărit, devenind astfel impropriu însămânțării. Lipsa ploii a
dus însă și la compromiterea unor suprafețe deja însămânțate: 2.000 ha de porumb, 150
ha de orz, 300 ha de ovăz, 2 ha de dovleac, 7 ha de floarea-soarelui, 5 ha de mac, 2 ha
de butași de sfeclă, 10 ha de cânepă, 5 ha de fasole, 2 ha de chimion, 48 ha de sfeclă
de zahăr, 60 ha de zarzavat, 180 ha de cartofi, 8 ha de pepeni, 13 ha diferite legume, 5
ha de tutun, 29 ha de lucernă, 10 ha de trifoi, 5 ha de mei, 10 ha de borceag, 20 ha de
sfeclă de nutreț, 4 ha de iarbă de Sudan, 50 ha de plante de nutreț și 2 ha de arpagic.

274