Page 291 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

de ţărani proprietari a 20–30 iugăre, case mari, cu numeroase camere, grajduri
sistematice, magazii, pătule, remize, vite de rasă, secerătoare – legătoare, prăşitoare,
semănătoare. Utilaţi ca fermierii din America de Nord”.

I.C.A.R. - Serbarea anuală a recoltei, 1940

În anul 1929, la Cenadul Mare existau 192 de proprietari de vii, suprafața viei
altoite fiind de 37 de jugăre și 16 jugăre de vie nealtoită. De asemenea, existau 12
pivnițe și două prese. În Cenadul Vechi existau 165 de proprietari de vii, suprafața
cu vie altoită fiind de 34 de jugăre și 31 de jugăre vie nealtoită. Existau trei pivnițe
și șapte prese.
Tot în 1929, comuna Cenadul Mare avea în proprietate o pădure în suprafață
totală de 588 de jugăre cadastrale, din care 43 de jugăre cadastrale de poieni și 545
de pădure efectivă. Stejarul ocupa 246 de jugăre cadastrale, frasinul 73, ulmul 37,
salcâmul 24, plopul și salcia 13, diverse alte specii 32.
Actualmente, în pădurea de la Cenad există următoarele specii indigene: carpen,
anin negru, cer, stejar, plop alb, plop negru, salcie albă, ulm de câmp, velniș, păr
pădureț, măr pădureț, paltion de munte, paltin de câmpie, jugastru, tei argintiu, tei cu
frunză mare, frasin. Iar ca specii exotice: chiparos de baltă, ienupăr de Virginia, plop
euroamerican, stejar roșu, nuc american, dud alb, maclură, sâmbovină americană,
mălin american, glădiță, salcâm japonez, salcâm, arbore de plută, cenușer, arțar
american, frasin american.
La solicitarea regelui României, Carol al II-lea, Uniunea Camerelor de
Agricultură va solicita în teritoriu, pe 5 octombrie 1935, trimiterea situației statistice

289