Page 287 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 287

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)


              Piroșca ajunge în sat, însângerată. Muzica tamburașilor se oprește. Lumea se
        uită mirată la ea.
              „Când și-au venit mesenii iar în fire
              S-au ridicat femeile, cu Zora
              În frunte, și-i dădură roată,
              Iar Obrad și Ion Sokol și Iambor...“

              „-  Ai  pielea  ciuruită  de  alice  /  -  Îi  spuse  Disici  Sava  vânătorul“.  Fata  le
        povestește ce s-a întâmplat. Finalul este pe măsură:
              „- Voinică fată! bine - spuse Obrad
              Iar cât privește Colompar și Gheza
              Nu vor avea ai noștri mâna scurtă,
              Nu mult va trece și-i vom pune-n fiare
              Să nu-i mai prindă chef de vânătoare.“
              O altă abordare propagandistică, dar mult mai temperată, este cea din reportajul
        „Kilometrul 64. Cenad“, scris de Petru Vintilă în 1961 . Autorul va vizita, pe rând,
                                                         1
        mai multe localități și gospodării agricole colective de pe DN 6, care leagă Timișoara
        de Cenad:
              „La  acest  kilometru,  la  punctul  terminus  al  șoselei  milionarilor,  se  află
        gospodăria  agricolă  colectivă  care  poartă  numele  lui  Ștefan  Plăvăț,  eroul  luptei
        de  partizani  antifasciști  din  munții  Semenicului,  ucis  de  gloanțele  jandarmilor
        antonescieni, cu puține luni înainte de ziua Eliberării.
              Aceasta e una din primele gospodării colective din țară și ea a luat ființă în
        vara anului 1949. Este firesc - așa dar - ca această gospodărie, mai veche decât toate
        celelalte de pe șoseaua milionarilor, să fie fruntașă. Ea stă acolo ca un far, arătând
        tuturor celorlalte gospodării, cu un avans apreciabil, cum vor fi ele după câțiva ani.“
              Autorul se arată uimit de numărul milioanelor: „Fondul de bază al gospodăriei
        a trecut de 7.000.000 lei, iar venitul total realizat în 1960 a fost de 12.111.600 lei, cu
        un întreg și rotund milion peste suma planificată.“
              Îl amintește pe unul dintre colectiviști, Iosif Zambor (probabil Iambor), care
        a trimis la cotidianul comunist „Drapelul Roșu“ din Timișoara un articol pe tema
        rămânerii în urmă a sectorului zootehnic. Drept urmare, conducerea gospodăriei „a
        luat astfel de măsuri, încât șeptelul de animale a crescut într-un ritm, pe care l-ar fi
        socotit irealizabil chiar și oamenii cei mai înflăcărați. Numărul bovinelor a crescut
        la 720 capete, al porcilor la 1.293 și al oilor la 2.196.[...] Mișcarea a fost atât de
        puternică, încât colectiviștii au prestat pentru grabnica terminare a construcțiilor
        zootehnice 7.100 zile de muncă voluntară, realizând în total o economie de aproape
        300.000 lei.“
              Un pasaj atrage cu deosebire atenția, aceasta dacă avem în vedere perioada în

              1  Petru Vintilă - (12 iunie 1922, Orşova - 7 august 2002, Bucureşti), poet, prozator, traducător,
        dramaturg şi ziarist. A debutat în 1939, la săptămânalul timişorean „Fruncea“, şi editorial în 1944 cu
        piesa în trei tablouri „Gheorghe Doja“. Pentru cartea de reportaje „Şoseaua milionarilor “, publicată în
        1961, la Editura pentru Literatură (care cuprinde și lucrarea „Kilometrul 64: Cenad“, la care ne referim
        mai sus), a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor.
                                                                               285
   282   283   284   285   286   287   288   289   290   291   292