Page 210 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

de altă parte, circulația vehiculelor fiind mai mare în această stradă decât în str.
Princ. Carol, și din acest punct de vedere este necesar ca birjele să fie mutate
în altă parte.“ Chestorul Al. Jucu mai propunea luarea de măsuri pentru a li se
interzice văcarilor să mai sune cu cornurile în zorii zilei în plin centrul orașului și
să nu mai conducă turmele de vite pe str. Cuza Vodă, Bisericii și Regele Ferdinand,
deoarece conferă un aspect „urât și rustic orașului și murdărind cu bălegar
străzile, trotoarele și chiar pe trecători. Vitele pot fi mânate pe str. Bocșei, Iorgovici,
Ștefan cel Mare, în str. Buziașului, Spitalului etc. Vă rugăm a interzice pe cale de
ordonanță ca turmele de vite, oi etc. să mai fie mânate prin oraș între orele 8
dimineața și 8 seara și numai pe podul de lemn să fie admisă trecerea turmelor.“
Se mai solicita interzicerea pe bază de ordonanță circulația și staționarea pietonilor
pe partea carosabilă, pentru a se evita desele accidente „...ce s-ar întâmpla din
cauză că pietonii se plimbă în grupuri și staționează fără niciun rost pe drumul
destinat exclusiv vehiculelor. Transportul de păioase, bălegar să fie oprit a se face
peste piață, str. Regele Ferdinand, Bisericii, Cuza Vodă etc., putându-se transporta
numai pe podul de lemn.“ De asemenea, chestorul mai solicita instalarea unor
indicatoare rutiere în locurile periculoase, dintre acestea fiind mai cunoscute: cotul
străzii Șaguna cu str. Primar Florescu (în curbă), cotul str. Timișoarei cu Cetatea
Veche (spre podul de lemn), cotul str. Buziașului cu str. Bisericii, cotul str. Avram
Iancu cu str. Regele Ferdinand, intersecția str. Regele Ferdinand-Bisericii și Cuza
Vodă, str. V. Mihali cu Cuza Vodă și str. Bocșei. În aceste zone s-au petrecut cele
mai multe accidente de persoane și vehicule, urmând ca semnele de circulație
să oblige vehiculele să circule „la pas“. Chestorul încheia: „Aceste măsuri sunt
menite a asigura o bună circulație, sunt reclamate de nevoile crescânde ale ordinei
publice amenințate de publicul nepăsător, sunt impuse de salubritate și higienă
publică și noi vom vedea prin organele noastre ca aceste măsuri de ordine să
fie respectate cu strictețe, dând în judecată pe contravenienți, în caz că nu le vor
respecta.“
Chestura Poliției Lugoj va solicita Primăriei Lugoj, pe 13 mai 1933, să
delege o persoană care să asiste pe 17 mai, de la ora 9 dimineața, la verificarea
vehiculelor și animalelor, precum și a valabilității brevetelor de cărăușie.
Constatând că locul de staționare pentru unele autobuze de persoane nu
corespunde din punct de vedere al circulației, curățeniei și esteticii urbanistice,
Primăria va trimite pe 22 aprilie 1936, către Chestură, o notă prin care anunță
că pentru autobuzele ce deservesc linia Lugoj-Făget și Lugoj-Recaș-Timișoara a
fixat ca loc de staționare piața din colțul oficiului poștal, locul de staționare pentru
fiecare autobuz urmând a se stabili de către direcția de circulație.
Războiul va aduce cu el câteva modificări în ceea ce privește circulația
autovehiculelor:
„a) În ziua în care, fie prin alarmă, fie prin măsuri ordonate, s’a trecut
la stingerea și camuflarea luminilor, vehiculele nu vor circula decât cu luminile
ascunse.
b) Ascunderea se va realiza fie prin acoperirea farurilor cu o învelitoare de
pânză sau piele, în partea din față a căreia s’a aplicat o deshizătură verticală de 6
cm lungime și 1 cm lățime, fie prin vopsirea geamurilor dela far cu culoare neagră,
în care se va lăsa neacoperită aceeași deschidere de mai sus.
208