Page 207 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)
P. 207

Lugoj - Studii monografice


          care nu influențează circulația liberă a publicului cumpărător pe piață, urmând
          ca mărfurile să fie aduse pe mâini la locul de desfacere.“
               Marea  criză  economică  din  1929-1933  își  va  pune  amprenta  și  asupra
          României. Implicit și asupra Lugojului. Dovadă grăitoare este și solicitarea către
          Primăria Lugoj, din 6 mai 1930, a taximetriștilor din oraș:
               „[...] Pe piața orașului Lugoj ne aflăm astăzi un număr de 16 auto-taxiști,
          cari  până  mai  în  ultimul  timp  eram  la  număr  circa  28-29.  Scăderea  acestui
          număr de autotaxi dela 29 la 16 se datorește crizei financiare de azi. Mulți dintre
          taxiștii retrași au rămas absolut la sapă de lemn, prin faptul că eram prea mulți
          la număr, dările fiind mari, iar venitul a ajuns aproape la minimum, vânzându-li-
          se chiar mașinile avute pe piață [...] pentru achitarea dărilor. Vehiculele noastre
          puse în circulație sunt de un preț mare, întreținerea lor necesită foarte mult,
          scumpindu-se cauciucurile, benzina etc., astfel că nici existența de azi pe mâine
          nu ne-o putem asigura.
               Domnule  Primar!  În  urma  celor  expuse  mai  sus,  Vă  rugăm  deci,  să
          binevoiți a dispune ca numărul auto-taxiștilor să se limiteze, fixându-se chiar No.
          actual de 16, care, completat fiind, să nu se mai elibereze alt Brevet industrial,
          asigurându-ne prin aceasta o mai bună existență, convinși fiind că și D-voastră
          apreciind justa noastră cerere. O asemenea limită este fixată aproape în toate
          orașele din țară.“
               Primarul orașului Oravița va solicita, la 27 august 1930, Primăriei Lugoj
          un  exemplar  din  regulamentul  de  circulație  a  tuturor  vehiculelor,  ca  model
          pentru  un  regulament  specific  destinat  Oraviței.  La  care  Primăria  Lugoj  va
          răspunde la 2 septembrie că nu posedă niciun regulament de circulație, cel vechi
          nemaicorespunzând situației.
               Taximetriștii lugojeni vor intra în conflict cu proprietarii de prăvălii de
          pe strada Regele Ferdinand. Aceștia din urmă se vor adresa Comisiei interimare
          județene. În ședința din 21 octombrie 1931, comisia va decide mutarea din str.
          Regele Ferdinand pe str. Principele Carol a stației de taximetre, respectiv pe
          partea dreaptă a acesteia, începând de la prăvălia „Neumayer“ înspre Casinou,
          motivația fiind aceea că str. Regele Ferdinand „...este cea mai frecventată și cu
          cea mai desvoltată circulație, că staționarea auto-taxiurilor în această stradă
          împiedică  circulația,  că  șofeurii  au  purtare  necuviincioasă  față  de  publicul
          trecător, și că este interesul comercianților cu prăvălii ca locul de staționare să
          fie mutat din această stradă deoarece vitrinele și prăvăliile comercianților sunt
          acoperite de automobilele din stand.“
               Sindicatul proprietarilor de automobile din Lugoj, reprezentat prin Ioan
          Schneider,  va  cere  anularea  acestei  încheieri,  motivând  că,  cităm:  „...auto-
          taxiștii își pierd clientela, deci suferă materialicește, că timp de 8 ani de când
          există  staționarea  automobilelor  pe  strada  Regele  Ferdinand,  circulația  n-a
          fost împiedicată, că purtarea șofeurilor nu lasă de dorit și dacă s-au ivit unele
          cazuri nu pot fi judecați în bloc toți auto-taxiștii, că orașul ar trebui să facă
          un regulament pentru circulația tuturor vehiculelor și că orașul este obligat să
          asigure un loc de staționare potrivit, adecă pe cel de până acum.“
                                                                            205
   202   203   204   205   206   207   208   209   210   211   212