Page 84 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

organelor în subordine din acel județ pentru imobilele evreiești sau rămase dela
germani să fie trimise la Serviciul Arhitecturii al acestui Minister...“
În 1941, Primăria Lugoj va întocmi o listă cu 155 de femei evreice (cu
anul nașterii și domiciliul), care urmau să presteze muncă în folos obștesc.
Comunitatea Izraelită din Lugoj va solicita de urgență o autorizație de
construcție pentru amenajarea în curtea templului evreiesc a unei latrine cu zece
locuri „...pentru a se putea satisface nevoile populației evacuate din Moldova
și care locuiește în această curte.“ Primăria Lugoj va aproba solicitarea pentru
„...construirea unei latrine în mod provizoriu, cu condiția de a acoperi zilnic
groapa cu un strat de var și nisip pentru dezinfectare conform avizului sanitar.“
Pe 24 ianuarie 1942, șeful serviciului administrativ din cadrul Primăriei
îi va solicita primarului orașului să aprobe plata sumei de 800 de lei pentru
fotograful Valeriu Gligu, căruia i s-a comandat urgent, în baza unui ordin al
Ministerului Afacerilor Interne, fotografierea a 20 de case evreiești, cerute pe
seama Primăriei de la Centrul de Românizare. Primarul a aprobat plata acestei
sume.
Serviciul bunurilor expropriate din cadrul Prefecturii Lugoj va solicita
Primăriei, printr-o notă, să afișeze o comunicare referitoare la arendarea prin
învoială a terenurilor agricole până la 5 ha inclusiv, precum și licitarea terenurilor
de peste 5 ha, fiind vorba de acele terenuri expropriate de la evrei. Arendarea
trebuia să se facă pe doi ani de zile, precizându-se: „Concurentul cu oferta
cea mai avantajoasă va depune imediat o garanție egală cu 10% din valoarea
ofertei.“
Licitarea terenurilor de peste 5 ha urma să se facă pe 27 martie 1942. Cei
interesați trebuiau să depună un avans și, o dată cu oferta, 10% din valoarea
acesteia. În cauză erau terenurile lui: Clauzius Margareta din Zolt; Deutsch
Ludovic și soția, din Bara; Steinbach Emerich din Caransebeș și frații Winkler
din Drăgșinești.
La 25 februarie 1942, Direcțiunea Administrației Locale din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne va comunica în teritoriu că, „...potrivit
dispozițiunilor art. 1 din Legea nr. 903, publicată în Monitorul Oficial nr. 240
din 10 octombrie 1941 și art. 3 și 5 din deciziunea Comitetului de Direcție al
acelui centru, publicată în Monitorul Oficial Nr. 254 din 25 octombrie 1941,
impozitele și taxele comunale aferente imobilelor expropriate dela evrei, privesc
exclusiv, până la data de 26 Octomvrie, respectiv 1 Octomvrie 1941,- dacă,
potrivit obiceiului locului, termenul contractelor de locațiune expiră la alte date
decât 26 octombrie,- pe foștii proprietari.
Dela această dată impozitele și taxele comunale împreună cu
reparațiunile locative, vor fi suportate de către chiriași și foștii proprietari,
pentru apartamentele ce le locuiesc în calitate de locatari.“
Biroul Poliției de Siguranță din cadrul Poliției de Reședință Lugoj va
trimite pe 18 aprilie 1942 o sesizare al cărei conținut îl redăm integral:
„Cu onoare vă semnalăm faptul că evreii repartizați la muncă de folos
obștesc din acest oraș nu lucrează conștiincios, ci numai de mântuială și foarte

82