Page 70 - morisena12_18
P. 70

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018



        lor `70, atunci când echipa a ratat promovarea în ultima  de  carnaval  pentru  ceea  ce  se  întâmplă  aici  înainte
        etapă (sezonul 1978/1979). În ciuda regimului comunist,  de  începerea  Postului  Mare.  Personal,  obişnuiesc  să-l
        mulți iubitori ai fotbalului, dar nu numai aceștia, își aduc  folosesc  pe  acela  de  ritualuri  de  primăvară  cu  măşti
        aminte cu vădită emoție de vremurile în care stadioanele  pentru a desemna acelaşi fenomen.
        erau pline chiar și în ligile inferioare, când rivalitățile îi     Lucrarea de faţă este prefaţată de unul dintre
        însuflețeau pe druckeri și când derby-urile locale, cum ar fi  etnologii de prestigiu ai acestei discipline – profesor
        de exemplu cel dintre Sânnicolau Mare și Tomnatic, erau  universitar  doctor  Otilia  Hedeşan  –,  care  subliniază
        așteptate cu sufletul la gură.                        atât  valoarea  contribuţiei  ştiinţifice  a  Adelei
              Astăzi, când fotbalul nu mai este o expresie a iden-  Lungu-Schindler, pe care o consideră un etnolog cu
        tității locale, o distracție sau o relaxare pentru comunitate,  perspective, cât şi temeritatea de a aborda o asemenea
        ci o bătălie vicioasă și surdă, coordonată de niște personaje  temă,  dificilă  din  două  puncte  de  vedere,  în  primul
        tot mai lacome și egoiste, cărora le cad deopotrivă victime  rând  datorită  singularităţii  fenomenului,  deci  fără
        jucători și suporteri, dezinteresul pentru acest sport a deve-  prea mulţi termeni de comparaţie, şi apoi datorită unui
        nit tot mai acut în România. Multe echipe de tradiție s-au  corpus  bibliografic  dedicat  foarte  subţire,  studiile
        desființat pur și simplu, în timp ce stadioanele zac părăsite  relative la tema din titlu aproape că pot fi numărate
        și triste,  năpădite de buruieni, rugină și uitare.   pe degetele unei singure mâini.
              Nu  există  nicio  baghetă  magică  pentru  reînvierea     Volumul este deschis de un Argument menit să
        vremurilor bune ale fotbalului, dar, atâta timp cât cineva  releve motivaţia alegerii temei şi în care sunt rezumate
        se manifestă prin implicare, dragoste și pasiune, există și  capitolele  ce  urmează,  cu  scopul  evident  de  a  releva
        speranță. Poate că lucrarea lui Flavius Buda este doar o  firul  roşu  ce  le  uneşte  din  punct  de  vedere  ideatic  şi
        picătură într-un ocean sau poate o nouă piatră de temelie  problematic,  cu  intenţia  finală  de  a  circumscrie  şi
        pentru generațiile viitoare. La mulți ani Unirea, la mulți  interpreta cât mai corect materialul faptic, aşa cum se
        ani fotbalului din orașul Sânnicolau Mare!            prezintă  acesta  în  derularea  sărbătorilor  carnavaleşti
                                                              din  Banatul  Montan  (menţinându-ne,  astfel,  în  cadrul
                                          Goran Mrakić        conceptual al autoarei).
                                                                     Primul capitol, Carnavalul, râsul, masca, jocul –
                                                              definiţii de lucru, are menirea de a fixa cadrul conceptual
                                                              între limitele căruia se va derula efortul hermeneutic, după
                 Practici carnavaleşti*                       opinia noastră, unul mai degrabă implicit, ceea ce nu-i
                                                              scade valoarea întru explicitarea a ceea ce se întâmplă in
                                        Concepută  iniţial    situ. Încă din capitolul argumentativ, M. Bahtin este luat
                                  ca  dizertaţie  de  masterat,   în considerare ca autoritate de bază în ceea ce priveşte
                                  lucrarea recenzată în pagi-  definirea şi circumscrierea carnavalescului, ca fenomen
                                  nile  de  faţă  reprezintă  de   antropologic cu rădăcini ce se pierd în negura istoriei,
                                  fapt  o  nouă  şi  substanţială   fiind vorba nu de istoria factologică, politico-socială, ci
                                  contribuţie  la  studiul  unui   de aceea a umanului. De altfel, întregul discurs ştiinţific
                                  element  etno-cultural  ce   al  lucrării  ar  putea  avea  drept  motto  o  formulare
                                  ţine  de  civilizaţia  noastră   bahtiniană,  respectiv  aceea  a  „lumii  întoarse  pe  dos”.
                                  tradiţională,  în  particular   Sub o formă aforistică, acest formulat sintetizează toate
                                  aceea a Banatului Montan,   caracteristicile  carnavalescului  situat,  din  punctul  de
                                  din păcate puţin evidenţiat   vedere al timpului tradiţional, într-un moment liminal,
                                  pe  cale  bibliografică,  res-  acela al morţii anului vechi şi a naşterii celui nou, pentru
                                  pectiv  pletora  de  mani-  societăţile  şi  comunităţile  tradiţionale  fiind  vorba  de
                                  festări  carnavaleşti  ce  se   începutul  primăverii,  deci  odată  cu  reînvierea  naturii
                                  derulează  în  câteva  dintre   şi  începerea  noului  an  agricol.  Plecând  de  la  cea  mai
        satele  Banatului  de  munte,  în  perioada  menţionată  în   cunoscută etimologie a termenului carnaval, adică de la
        titlu. Autoarea,  după  cum  se  va  vedea,  cu  un  evident   italicul carne vale (abţinere de la carne), sunt prezentate
        talent pentru cercetarea etnologică, utilizează termenul   trăsăturile sale definitorii: excesele alimentare şi bahice,
                                                              valorizarea  excesivă  a  corporalului,  ierarhii  sociale
                                                              răsturnate  (de  tipul  stăpânul  devenit  slugă  şi  invers),
              * Adela  Lungu-Schindler,  Practici  carnavaleşti  de  Lă-  mascarea, limbaj şi gestică licenţioase ar fi unele dintre
        satul Secului, Ed. Tim, Reșița, 2015.                 acestea.  Deci  carnavalul  permite  ieşirea  din  cotidian


        Pag. 68
   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75