Page 70 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

lor `70, atunci când echipa a ratat promovarea în ultima de carnaval pentru ceea ce se întâmplă aici înainte
etapă (sezonul 1978/1979). În ciuda regimului comunist, de începerea Postului Mare. Personal, obişnuiesc să-l
mulți iubitori ai fotbalului, dar nu numai aceștia, își aduc folosesc pe acela de ritualuri de primăvară cu măşti
aminte cu vădită emoție de vremurile în care stadioanele pentru a desemna acelaşi fenomen.
erau pline chiar și în ligile inferioare, când rivalitățile îi Lucrarea de faţă este prefaţată de unul dintre
însuflețeau pe druckeri și când derby-urile locale, cum ar fi etnologii de prestigiu ai acestei discipline – profesor
de exemplu cel dintre Sânnicolau Mare și Tomnatic, erau universitar doctor Otilia Hedeşan –, care subliniază
așteptate cu sufletul la gură. atât valoarea contribuţiei ştiinţifice a Adelei
Astăzi, când fotbalul nu mai este o expresie a iden- Lungu-Schindler, pe care o consideră un etnolog cu
tității locale, o distracție sau o relaxare pentru comunitate, perspective, cât şi temeritatea de a aborda o asemenea
ci o bătălie vicioasă și surdă, coordonată de niște personaje temă, dificilă din două puncte de vedere, în primul
tot mai lacome și egoiste, cărora le cad deopotrivă victime rând datorită singularităţii fenomenului, deci fără
jucători și suporteri, dezinteresul pentru acest sport a deve- prea mulţi termeni de comparaţie, şi apoi datorită unui
nit tot mai acut în România. Multe echipe de tradiție s-au corpus bibliografic dedicat foarte subţire, studiile
desființat pur și simplu, în timp ce stadioanele zac părăsite relative la tema din titlu aproape că pot fi numărate
și triste, năpădite de buruieni, rugină și uitare. pe degetele unei singure mâini.
Nu există nicio baghetă magică pentru reînvierea Volumul este deschis de un Argument menit să
vremurilor bune ale fotbalului, dar, atâta timp cât cineva releve motivaţia alegerii temei şi în care sunt rezumate
se manifestă prin implicare, dragoste și pasiune, există și capitolele ce urmează, cu scopul evident de a releva
speranță. Poate că lucrarea lui Flavius Buda este doar o firul roşu ce le uneşte din punct de vedere ideatic şi
picătură într-un ocean sau poate o nouă piatră de temelie problematic, cu intenţia finală de a circumscrie şi
pentru generațiile viitoare. La mulți ani Unirea, la mulți interpreta cât mai corect materialul faptic, aşa cum se
ani fotbalului din orașul Sânnicolau Mare! prezintă acesta în derularea sărbătorilor carnavaleşti
din Banatul Montan (menţinându-ne, astfel, în cadrul
Goran Mrakić conceptual al autoarei).
Primul capitol, Carnavalul, râsul, masca, jocul –
definiţii de lucru, are menirea de a fixa cadrul conceptual
între limitele căruia se va derula efortul hermeneutic, după
Practici carnavaleşti* opinia noastră, unul mai degrabă implicit, ceea ce nu-i
scade valoarea întru explicitarea a ceea ce se întâmplă in
Concepută iniţial situ. Încă din capitolul argumentativ, M. Bahtin este luat
ca dizertaţie de masterat, în considerare ca autoritate de bază în ceea ce priveşte
lucrarea recenzată în pagi- definirea şi circumscrierea carnavalescului, ca fenomen
nile de faţă reprezintă de antropologic cu rădăcini ce se pierd în negura istoriei,
fapt o nouă şi substanţială fiind vorba nu de istoria factologică, politico-socială, ci
contribuţie la studiul unui de aceea a umanului. De altfel, întregul discurs ştiinţific
element etno-cultural ce al lucrării ar putea avea drept motto o formulare
ţine de civilizaţia noastră bahtiniană, respectiv aceea a „lumii întoarse pe dos”.
tradiţională, în particular Sub o formă aforistică, acest formulat sintetizează toate
aceea a Banatului Montan, caracteristicile carnavalescului situat, din punctul de
din păcate puţin evidenţiat vedere al timpului tradiţional, într-un moment liminal,
pe cale bibliografică, res- acela al morţii anului vechi şi a naşterii celui nou, pentru
pectiv pletora de mani- societăţile şi comunităţile tradiţionale fiind vorba de
festări carnavaleşti ce se începutul primăverii, deci odată cu reînvierea naturii
derulează în câteva dintre şi începerea noului an agricol. Plecând de la cea mai
satele Banatului de munte, în perioada menţionată în cunoscută etimologie a termenului carnaval, adică de la
titlu. Autoarea, după cum se va vedea, cu un evident italicul carne vale (abţinere de la carne), sunt prezentate
talent pentru cercetarea etnologică, utilizează termenul trăsăturile sale definitorii: excesele alimentare şi bahice,
valorizarea excesivă a corporalului, ierarhii sociale
răsturnate (de tipul stăpânul devenit slugă şi invers),
* Adela Lungu-Schindler, Practici carnavaleşti de Lă- mascarea, limbaj şi gestică licenţioase ar fi unele dintre
satul Secului, Ed. Tim, Reșița, 2015. acestea. Deci carnavalul permite ieşirea din cotidian

Pag. 68