Page 72 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

atât din punctul de vedere al scenariului, cât şi al Panteonul bănățean*
recuzitei (secvenţa ducerii mortului la râu, de pildă, a
dispărut, măştile s-au diversificat – a se vedea apariţia
minerilor ca personaje). Volumul „Din
Următorul capitol, Carnavalul azi: problemele Panteonul Banatului
receptării, reprezintă un mic excurs de etno-sociologie, istoric” adună, în cele
prin prezentarea constatărilor de teren, rezultate din 280 de pagini ale sale,
studierea in situ a carnavalului bănăţean, a modalităţilor mai multe studii ştiin-
diferenţiate de receptare a unui atare eveniment de către ţifice pe care eminentul
comunităţile rurale unde el se derulează, şi de către dascăl, colecţionar şi
mediul urban, acesta din urmă incapabil să perceapă, cărturar bănăţean, pro-
din lipsă de informaţie, amplitudinea şi profunzimea sa. fesorul Gheorghe Ran-
Se relevează mai apoi jocul dintre tradiţie şi inovaţie, cu-Bodrog, le-a realizat
îndeosebi în ceea ce priveşte personajele evocate, cât în ultimul pătrar de veac.
şi fantezia actanţilor de a-şi confecţiona măşti cât mai Unele dintre aceste cer-
originale, utilizând chiar şi materiale care sunt departe cetări au văzut lumina
de ceea ce noi denumim tradiţie în domeniu. tiparului în mai multe
Capitolul final, cel al Concluziilor, atestă faptul volume sau reviste de is-
că ele se încadrează în definiţia lui Bahtin, subsumându- torie apărute până în pre-
se acelei „culturi populare a râsului”, în care actanţii zent, de-a lungul şi de-a
şi privitorii sunt de fapt una, la eveniment participând latul spaţiului Banat-Crişana, în vreme ce altele repre-
întreaga obşte a comunităţii, întru vindecarea prin râs zintă abordări inedite autorului. Acest demers ştiinţific şi
(vezi strigarea darurilor la nunta-parodie). Într-un alt editorial apare tocmai în anul Centenarului Marii Uniri,
registru, Urşii de la Ciclova au trecut în anii din urmă
printr-o serie de avataruri, având drept cauză imixtiunea
autorităţilor locale în urma unor excese violente din
partea celor mascaţi, ajungându-se, de pildă, chiar în
situaţia de a li se interzice acoperirea feţelor, caz în care
s-au vopsit direct pe faţă cu diverse materiale (rujuri,
creioane dermatografe). Sunt surprinse astfel adaptările
pe care le suferă respectivele ritualuri la contextul social
actual, care de altfel se produc şi în alte „capitole” ale
civilizaţiei şi culturii populare româneşti.
Lucrarea Adelei Lungu-Schindler are meritul de
a oferi celui interesat date inedite despre un unicat al
culturii populare bănăţene. Nu considerăm exagerată
această afirmaţie! Pe lângă materialul etnologic mai
vechi, reieşit din explorarea puţinelor contribuţii ale
etnologilor de la noi, sunt valorizate noi date, ca rezultat
al unor cercetări personale de teren. Cititorul are astfel,
faţă în faţă, ceea ce a fost şi ceea ce este în derularea moment de înaltă trăire românească pe care profesorul
carnavalurilor bănăţene şi poate să tragă şi singur unele Gheorghe Rancu-Bodrog nu avea cum să-l ignore, mai
concluzii. Pe de altă parte, această carte are, înainte de ales dacă avem în vedere descendeţa domniei-sale, din
toate, meritul deosebit de a readuce în conştiinţa publică milenarul spaţiu românesc şi ortodox din jurul Mănăs-
o valoroasă şi străveche moştenire culturală care, pentru tirii Hodoş-Bodrog – cel mai vechi aşezământ monahal
a folosi o sintagmă de care se cam abuzează în prezent, cu locuire neîntreruptă din întregul nostru spaţiu etnic,
ne conectează la Europa, deoarece manifestări similare configurat de către marele nostru poet naţional ca fiind de
există şi pe alte tărâmuri ale Lumii Vechi. la Nistru, până la Tisa. „Panteonul” bănăţean propus de
către profesorul Gheorghe Rancu-Bodrog acoperă două
Dr. Mircea Taban
*Gheorghe Rancu-Bodrog, Din Panteonul Banatului is-
toric, Ed. Hoffman, Caracal, 2018.

Pag. 70