Page 36 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

condus oraşele cu cinste şi demnitate în Banat. Am întâlnit Alegerea sa, alături de încă patru persoane, ca delegat
aici pe fostul primar al oraşului Timişoara, dr Băran, pe al românilor din cercul Oraviţei la Adunarea Naţională
senatorul Victor Feneşiu din Făget şi încă mulţi alţii. (...) de la Alba lulia s-a petrecut cu prilejul întrunirii de la
Mulţi dintre ei s-au îmbolnăvit şi nu au mai apucat să-şi 26 noiembrie 1918, organizată din iniţiativa Consiliului
mai vadă familia. Dr. Bălu din Reşiţa a murit în aceste Naţional Român Oraviţa.
locuri groaznice. Senatorul Feneşiu din Făget a murit în După Marea Unire, a ocupat demnitatea de Decan
brațele noastre”. al Baroului în perioadele 1924-1927, 1927-1929, 1937-
Îmbolnăvindu-se grav, moare la 30 decembrie 1952 1939, prefect al judeţului Timiş în perioada 1928-1929.
în localitatea dobrogeană Valea Neagră, neavând parte În anul 1927 a fost ales membru al Consiliului Uniunii
nici măcar de un mormânt sau o slujbă religioasă, în ciuda Avocaţilor, iar în anul 1939 a fost numit, de către ministrul
faptului că sprijinise toată viaţa biserica ortodoxă română, Justiţiei Victor Iamandi, notar public în locul lui Octavian
fiind un creștin practicant și ani de-a rândul a reprezentat Puticiu. A profesat ca notar în perioada 1939-1948. Pentru
Protopopiatul Făgetului în Adunarea eparhială a Episcopiei activitatea desfăşurată, a fost decorat cu Ordinul Coroana
Caransebeșului și în Adunarea Națională Bisericească. României în grad de comandor și Ordinul Ferdinand în
Ca o recunoaștere a rolului avut în dezvoltarea grad de ofiţer. A fost autorul lucrării „Dreptul minier”, care
localității, Consiliul Local Făget a hotărât ca strada unde s-a cuprindea o serie de aspecte teoretice şi practice.
născut și a trăit să-i poarte numele, iar un bust dezvelit în 19 La data de 14 martie 1952, este arestat de către
decembrie 1998 în centrul orașului să-i eternizeze memoria. organele de Securitate, depus în beciurile Securităţii din
Timişoara, transferat în Penitenciarul Văcăreşti, unde
Dr. LIVIU ClGĂREAN (1875-1952) moare în 21 august 1952.

S-a născut în 7 decembrie 1875, în localitatea Turda, Dr. CORIOLAN BĂRAN (1896-1979)
în familia unui notar comitatens. Urmează cursurile şcolii
primare din Turda, liceul din Blaj, și se înscrie în anul 1893 Se naşte în comuna Nerău la 6 februarie 1896, ambii
la Facultatea de Drept din Cluj, dar, în anul următor, va fi părinţi fiind învăţători. Şcoala elementară o urmează în
exmatriculat, împreună cu alţi 41 de colegi studenţi, din comuna natală şi la Dumbrăviţa, iar gimnaziul îl începe
cauza semnării unui apel în apărarea memorandiştilor. În la liceul din Makó şi îl finalizează la Gimnaziul greco-
urma intervenției guvernului de la București, se reînscrie la ortodox român din Braşov, unde va lega o strânsă prietenie
Facultatea de Drept din Budapesta. După obţinerea licenţei, cu poetul și filozoful Lucian Blaga. După terminarea
în anul 1903, obţine titlul de doctor în ştiinţe juridice. În liceului se înscrie la Facultatea de Drept din Budapesta,
anul 1899, s-a angajat practicant pe lângă subprefectul apoi în cadrul Facultăţii de Drept din Cluj va obţine licenţa
judeţului Turda, apoi avocat în birourile avocaţilor dr. şi doctoratul în anul 1923. Se înscrie stagiar, în anul 1920,
Ármin Koning din Vârşeţ, dr. Alexa Mangiuca și dr. Mihai în Baroul Timiş, efectuând perioada de stagiu în birourile
Gropşianu din Oraviţa. În 15 noiembrie 1904 s-a înscris avocaţilor timişoreni dr. Aurel Cosma şi dr. Vasile Chiroiu.
stagiar în Baroul Timiş, iar începând cu anul 1921 și-a După promovarea examenului de definitivat, îşi deschide
stabilit sediul profesional la Timişoara, unde va profesa birou propriu, având sediul profesional pe strada Eugeniu
avocatura până în anul 1952, dată la care renunţă definitiv de Savoia nr. 7.
la exercitarea profesiei, dorind să se retragă la Oraviţa. În timpul primului război mondial participă ca ofiţer
În anul 1906 înfiinţează, împreună cu învăţătorul de rezervă în regimentul din Szeged. Este grav rănit în
Gheorghe Jian, dr. Ion Nedelcu şi Ion Epure, ziarul orăviţan bătălia de la Doberdo şi aflându-se în concediu la Budapesta
„Progresul”, iar în 1907 tipografia cu acelaşi nume, trecută funcţionează ca ajutor de secretar pe lângă dr. Ioan Erdely.
ulterior la Societatea „Librăria şcoalelor”. Ziarul menţionat Se alătură Partidului Naţional Român, iar din anul 1921
va fi tipărit pînă în anul 1913, când, din cauza neînţelegerilor devine secretar general al P.N.Ţ. în judeţul Timiş-Torontal.
permanente dintre editori şi autorităţile maghiare, dar şi Tot acum redactează ziarul „Voinţa Banatului”.
datorită lipsei de fonduri, îşi încetează apariţia. În toamna anului 1918 el organizează Garda
În toamna anului 1918 a fost numit preşedinte al Naţională din Sânnicolaul Mare, fiind delegat titular
Consiliului de Război, înfiinţat de Consiliul Naţional al acesteia. A fost primar al Timişoarei în perioada 23
Român din regiunea Oraviţa pentru judecarea celor ce decembrie 1929-28 august 1930, 26 septembrie 1938-6
săvârşesc acte contrare legii şi care urma să funcţioneze februarie 1939 şi 22 decembrie 1939-6 octombrie 1940,
până la intrarea trupelor române în Valea Caraşului şi prefect al judeţului Timiş, subsecretar de stat sub guvernele
instaurarea administraţiei româneşti. Miron Cristea şi Armand Călinescu.

Pag. 34