Page 37 - morisena13_19

Revistă de cultură istorică

În același timp, desfășoară și o bogată activitate va rămâne fidel acestei formaţiuni politice şi după
social-culturală: înfiinţează şi conduce societatea „Corala transformarea ei în Partidul Naţional Creştin.
Banatului”, face parte din conducerea „Astrei Bănăţene” Încă din studenție colaborează la mai multe
şi a Institutului Social Banat-Crişana, fiind totodată publicații românești; „Gazeta Transilvaniei”; „Românul”;
director general al Băncii Comerciale din Timişoara şi „Unirea” din Blaj; „Lupta”, „Cultura creștină” din Blaj;
preşedinte al Clubului de fotbal „Ripensia” (1938-1942). „România creștină” din București; „Solia satelor” din
A fost arestat în data de 5 mai 1954, făcând parte Cluj; „Progresul” din Oravița; „Libertatea” din Orăștie;
din lotul demnitarilor, și depus în Penitenciarul Sighet, „Drapelul” de la Lugoj. În calitate de preşedinte al
unde este ţinut în arest 5 ani, fără a fi judecat. La Sighet Consiliului Naţional al Operei pentru Propagarea Credinţei
a stat o perioadă în celula nr. 22, de unde a putut discuta Catolice editează la Lugoj în anul 1936 revista Misionarul,
prin perete „vreme îndelungată” cu Giurescu, folosind după ce anterior s-a implicat ca prim-redactor în apariţia
alfabetul bătăilor în zid. După cum a menţionat acelaşi gazetei „Sionul Românesc”, organ al Diecezei greco-
istoric, la 29 septembrie 1954 Coriolan Băran a fost mutat catolice bănăţene. A mai editat şi „Cuvântul adevărului”
în celula nr. 13, unde se aflau mai mulţi deţinuţi, fiind (mănăstirile Prislop 1913-1916 şi Bixad 1927-1930),
folosiţi la pompa care aproviziona închisoarea cu apă. Este „Calea vieţii” (Vulcan 1916 şi Comloşu Mare 1917-1920),
transferat, în cele din urmă, în beciurile Securităţii din „Drapelul” (Lugoj 1919-20), „Albina” (Bucureşti 1921-
Timişoara, supus unor interogatorii numeroase, judecat 1922) şi „Păstorul sufletesc” (Lugoj 1929-1931). Publică
de către Tribunalul Militar Timişoara, care-1 condamnă mai multe lucrări: Chestii contimporane, Petroşani,
la 5 ani şi 6 luni închisoare. Calvarul continuă și după 1910; Pocăiţii, Cuvântări bisericeşti asupra așa-numiţilor
executarea pedepsei, fiind obligat să presteze diferite pocăiţi (adventiști, nazarieni), Petroşani, 1913; Noţiuni de
munci: muncitor necalificat, traducător la un institut de istorie, litururgică şi constituţie, Lugoj 1921, (ed. a II-a,
proiectări etc. Chiar şi după punerea în libertate, a fost Lugoj, 1927); Cultele în România, Lugoj, 1925; Maslul,
atent supravegheat de către organele de Securitate, fiind Căsătoria, Sf. Scriptură şi Tradiţiunea, Lugoj, 1925 (ed.
reţinut sub diferite motive. a II-a, Lugoj, 1930); Sfintele Taine, Botezul, Mirul,
S-a stins din viață la 2 iunie 1979 în Timişoara. Pocăinţa, Lugoj, 1926 (ed. a II-a, 1933); Păstorul şi turma
(Hodegetica), Lugoj, 1930; Semănătorul I. Catehetica,
NICOLAE BRÂNZEU (1883-1962) Lugoj, 1936; Semănătorul. II. Omiletica modernă, Lugoj,
1944 și Catehism pentru cl. III de liceu şi şcoli normale,
Acest neclintit luptător pentru drepturile românilor Sighișoara, f.a.
s-a născut la Vulcan în 17 august 1883. Încă de tânăr se Nicolae Brânzeu a fost arestat în 28 octombrie 1948
angajează în lupta pentru eliberarea națională a românilor împreună cu ceilalţi preoţi greco-catolici şi a stat internat
din Transilvania. Se alătură ca licean lui Petru Groza la în lagărele de la mănăstirile Neamţ şi Căldăruşani până în
marea întrunire națională pentru sprijinirea candidatului mai 1950, când a fost mutat la închisoarea de la Sighet.
național Aurel Vlad. După terminarea liceului din Orăștie, După eliberare, între 15 februarie 1952-6 noiembrie
urmează universitatea la Budapesta și Viena unde își 1953, a stat la Călăraşi şi Orăştie cu domiciliu forţat. A
ia doctoratul în teologie la 1 mai 1908. Revine ca preot fost urmărit şi după întoarcerea sa la Lugoj, după cum o
capelan la Petroșani (1908-1910), paroh în Vulcan dovedeşte dosarul său de la CNSAS, fiind chiar pe punctul
(1910-1917), apoi protopop greco-catolic la Comloșul de a fi din nou arestat, în ciuda vârstei înaintate.
Mare (1917-1920). La intrarea României în război este A murit la Lugoj în 30 decembrie 1962.
internat în lagăr până la începutul anului 1918. Întors la
Comloș, organizează adunarea națională din 7 noiembrie a AUREL COSMA Junior (1901-1983)
românilor din zona Comloșului, la care ține o însuflețitoare
cuvântare pentru Unirea cu Țara. La Marea Adunare Între cei 1228 de delegaţi care au votat Unirea
Națională participă ca delegat titular. cu România a fost și Aurel Cosma Junior, în calitate de
În anul 1920 este numit prim notar al Consistoriului reprezentant al comandamentului Gărzilor Naţionale
greco-catolic din Lugoj și director al tipografiei naționale, din comitatul Timiş. Referindu-se la această zi astrală
iar din 1921 este instalat canonic al Episcopiei greco- şi la poziţia delegaţilor bănăţeni, Aurel Cosma Junior
catolice din Lugoj. Din 1937 este președintele canonicilor, consemna: „a fost foarte frumoasă, iar dorinţele exprimate
prepozitul capitlului, până în 1947. erau categorice. Nimeni dintre bănăţeni nu admitea nici
Membru al Partidului Poporului şi ulterior al un fel de formă cu substrat de autonomie locală, ci toată
Partidului Naţional Agrar înfiinţat de Octavian Goga, lumea era de acord să fie votată unirea fără condiţii”

Pag. 35