Page 32 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

acestei primiri, spunând printre altele: ,,Azi când nobila Cartea Încoronării. Album comemorativ, București
noastră soră Franța își trimite pe marele și ilustrul său Imprimeria Cultura Națională, 1923, pp. 72-76.
reprezentant ca să ne viziteze în persoană, ne simțim Curelea Dragoș; Curelea Daniela, ,,Considerații
oarecum sfiioși și uluiți de marea onoare ce ni se face” . cu privire la activitatea arhierească a Părintelui Justinian
36
Mișcat de primirea și căldura albaiulienilor, dar și de Teculescu: Episcopul militar de Alba Iulia (1923-1924) și
alocuțiunea președintelui I. Teculescu, generalul francez Episcop de Cetatea Albă și Ismail”, în Tabor, anul XII, nr.
Berhelot și-a exprimat bucuria de ,,a călca și vorbi în acest 9 septembrie 2018, pp. 28-37.
oraș istoric” respectiv de a privi ,,același soare pe care l-a Curelea Dragoș, ,,Contribuție la o cunoaștere a
văzut strălucind Mihai Viteazul” . vieții și activității protopopului greco-catolic de Alba
37
În încheiere menționăm că structura de putere Iulia, Vasile Urzică, între 1916-1942”, în Subcetate, la
tranzitorie a românilor în comitatul Alba și-a încetat Centenarul Marii Uniri (1918-2018), (coordonatori:
activitatea la mijlocul lunii februarie 1919, cum rezultă Doina Dobreanu; Vasile Dobreanu), Târgu Mureș, Editura
din documente. După acest an, protopopul ortodox de Cezara Codruța Marica, 2018, pp. 68-93.
Alba Iulia, Ioan Teculescu, a activat în plan cultural în Curelea, Dragoș Lucian, ,,Contribuție la o
conducerea Despărțământului Alba Iulia al Astrei, dar și cunoaștere a vieții și activității protopopului greco-catolic
în fruntea organismului confesional ortodox din județul de Alba Iulia, Vasile Urzică, între 1916-1942”, în http://
Alba. Pentru meritele sale, protopopul a fost promovat în asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/, accesat în
prima parte a anului 1923, în fruntea Episcopiei militare 27.07.2018, ora 20.00.
cu sediul în Alba Iulia, sub numele de Justinian, urmare Curticăpeanu, Vasile, Mişcarea culturală
a investirii sale în această înaltă demnitate confesional- românească pentru unirea din 1918, București, Editura
ortodoxă în luna aprilie a anului 1923 și după tunderea/ Științifică, Bucureşti, 1968, pp. 54, 75-78.
hirotesirea sa în rândurile cinului monahal la Mânăstirea Curticăpeanu, Vasile ,,Întemeierea societății Astra și
Bodrog de lângă Arad . rolul ei în cultura poporului român”, în Studii. Revistă de
38
Istorie, anul XIV, nr. 6, 1961, pp. 1439-1466.
Bibliografie Cornea, Luminița et alia, Teculeștii din neam în
Agârbiceanu, Ion, Asociațiunea transilvană pentru neam, volum apărut cu binecuvântarea Preasfințitului
literatura română și cultura poporului român ,,Astra”. Ce Ioan Selejan, Episcopul Covasnei și Harghitei, Editura
a fost?, Ce este?, Ce vrea să fie?, Sibiu, Editura Astrei, Angustia, Sfântu-Gheorghe, 2018, pp. 27, 37.
1936, pp. 10-12. Cosma, Aurel jr., ,,Armata Unirii de la 1918”, în
Arhire, Sorin, ,,Generalul Henri Berthelot la Marele Război în memoria bănăţeană (1914-1919), volum
Alba Iulia”, în Laura Stanciu (Coordonator), Alba Iulia. îngrijit de Valeriu Leu; Nicolae Bocşan, Cluj-Napoca,
Memoria urbis, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2018, pp. Presa Universitară Clujeană, 2012, pp. 622-623.
314-316. Gabăr, Cornelia, ,,Aspecte din activitatea Consiliilor
„Astra în anii de după război (1918–1928)”, Sibiu, Naţional Române şi a gărzilor naţionale române din judeţul
Editura Astrei, 2018, p. 18. Arad”, în volumul Marea Unire din 1918, ideal al tuturor
Alba Iulia, anul I, nr. 4 din 28 ianuarie 1919, pp. 2-3. românilor 1918-2003, Coordonator: Alexandru Roz, Arad,
Avram Mircea et alia, „Astra” 1861-1991. 130 de ,,Vasile Goldiş” University Press, 2004, pp. 148-149.
ani de la înfiinţare, Biblioteca Județeană ,,Astra” Sibiu, Georgescu, Ioan, Ce este și ce vrea să facă
Polsib, 1992, pp. 20, 53, 67. Asociațiunea? Sibiu, Tipografia Astra, 1921, pp. 28, 35, 41.
Bâscă, Ioan, ,,Izvoare de mare valoare și autenticitate Grecu, V. Victor (Coordonator), Astra 1861-1950.
«Unirea» din Blaj 1918 și «Alba Iulia» organ al proclamării Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi
unității naționale”, în Presa noastră, anul 32, nr. 11-12, cultura poporului român, Institutul Poligrafic Sibiu, 1987,
1988, pp. 59-61. pp. 28-31, 53-55.
Bocşan, Nicolae, Ideea de naţiune la românii din Groza, Mihai-Octavian, ,,Sebeşul şi Marea Unire.
Transilvania şi Banat, Cluj-Napoca, Presa Universitară Aspecte privind activitatea Consiliului Naţional Român din
Clujeană, 1997, p. 232. Sebeş (3 noiembrie 1918-13 februarie 1919)”, în volumul,
Breviar, Alba Iulia, Alba Iulia, Inspectoratul pentru Sebeş-istorie şi tradiţii locale, coordonat de Ionuţ Costea,
Cultură al Județului Alba, 1993, p. 251. Sebeş, Editura Emma Books, 2014, p. 130.
Groza, Mihai-Octavian, ,,Alba-Iulia, permanenţă în
36 Stan; Șerban, 2002, p. 176; Arhire, 2018, pp. 314-316. optica naţională. Aspecte privind activitatea Consiliului
37 Pinca, 2013, p. 179. Naţional Român din Alba-Iulia (noiembrie 1918-ianuarie
38 Curelea; Curelea, 2018, pp. 31-34. 1919)”, în volumul Imaginea în istorie. Tipologii în

Pag. 30